Versuri corectate și adnotate
Amiezile ne vor pătrunde răbdătoare,ca o putere ce vine şi pleacă,şi va fi o linişte ce doare,o durere care se-neacă. Apoi soarele va fi tot mai frumosşi-i va grăbi pe toţi spre seară,ademenindu-i cu armonia de jos,unde se roagă o făclie de ceară. Numai eu voi rămâne-n luminăcu cântecul, pasăre ţipând între dinţi –şi-mi va … Citește mai mult
„La apa Vavilonului…”tulburând clipele somnuluighiersu’ îl zideai la lumânaresemn de duh în răbdare.Vorbele în semănaremelodizau zarea cu zarela apa Vavilonuluitulburând clipele somnului.Rodire în întrebaretaină: cuvintele Domnuluimarea în bobul de saretulburând clipele somnului„La apa Vavilonului…”
– în amintirea lui Dragoș Vicol –.De taină plaiul turmelor mioare,gură de rai care spre cer porneșteși câini tehui ce latră omeneșteîntr-un târziu ce fumegă și doare.De taină codrul, frunza de răcoareși fluierul urcându-se pe deșteși cei doi baci în spaima care-i creșteși Miorița-n muta ei ardoare –.Vai, Mamă, vino până ce cade seara,sosește-mă și … Citește mai mult
Desfrâu total: a ști ce nu se știe,a crește-n așteptata-nțelepțiea semnelor sosind în timp ca foculmistuitor ne-mistuindu-și foculfăcându-se cenușă pe trezie:desfrâu total: a ști ce nu se știe..(.. eu, în iubire am aflat puterea,averii sale i-am sporit averea,mi-am smuls din carne cu adânc suspinulși-n golu-acela am plantat deplinulminunii tale supunându-mi vrereaeu, în iubire am aflat … Citește mai mult
(Mie însumi).Fără-ncetare, din înalttimp-fără-timp în mine cadeîn triste-zilele-cascadeîn nopţi tăcute, de cobalt.Eu sunt rămasul din cruciadela fulgere nu mai tresalt;fără-ncetare, din înalttimp-fără-timp în mine cade.Strângând străvechile monadeCuvântu’acum devine psaltzidindu-mă ca-ntr-un bazalt:timp-fără-timp în mine cadefără-ncetare din înalt.Bucureşti, Februarie 1998
Tăcere de arbori din sticlă, senină,seve oprite în lungă uimire,urşi adormiţi după cină,vânt înalt ca o fată subţire.poteci bântuite de-un gând,puhoaie în alb îngheţate,vulpi de ger, respingândchemarea puştilor înclinate.aer rece, ca o pânză de in,din care ciutele îşi fac broboadă,izvor de piatră unde cerbii vinlăsând podoaba frunţilor să cadă.corbi clocindu-şi ouăle de ger,aşteptând solemn minunea … Citește mai mult
Ești Vârful vârfului de dorTu, neatins de-a mea cădereești Marea vrere peste vrereStăpâne al stăpânilor.Cu sângele-n îngenunchieresunt Fiul cel risipitorești Vârful vârfului de dorTu, neatins de-a mea cădere.Primește-mă! sunt în durere:mă vreau de-nalt, mă vreau de zborși răstignit și de-nviereTu, neatins de-a mea cădereești Vârful vârfului de dor..
În tine-acum se-adună, la un semn,frumoasele ce m-au iubit odată,apoi porniră pe un drum știut,pierzându-se în zarea lor tăcută.De-ai fi la fel ca ele ai apunecu ziua ce se-ncheie după munți,iar chipul tău în arbori amuțind,cu frunzele s-ar pierde după vreme.Dar se adună-n tine, la un semn,frumoasele ce m-au iubit odatăși fiecare-ți fură din priviri,cu … Citește mai mult
Ca pasărea voi cânta, ca iarba voi crește,mă voi risipi ca ploile, ca soarele voi lumina,asemenea pământului, roditor, voi fi,ca un descântec mă voi subția. Apoi mireasmă…Tu culege doar ceea ce nu se vede:pașii de duh – esențe pentru alții.Drumul lor luminându-l. Deschide-te cătrezarea de unde s-aude acest murmur.Ca iarba voi crește. Pașilor tăi mă … Citește mai mult
Va veni primăvara, desigur,ne vom întoarce în copilărie,copaci fiind, ne-om inunda cu muguri,ne vom preface-n iarbă pe câmpie.Sau, dacă vrei, vom fi o ploaie-n ropot,de soare ploaie, curcubeu răsfrânt,iar în amurg vom fi de bronz în clopot,topindu-ne în zări, la ceasul sfânt.Și vom rodi cu stelele curate,un gând înalt, făclie de priveghi –voi fi în … Citește mai mult