Margaret Atwood – O Noapte în Muzeul Regal Din Ontario

Cine m-a-ncuiatîn acest creier de piatrăscornit de mână de omşi-n care vremuitulstâlp scrijilat cu totemice emblemeîntinde un deget tocitcătre domulde mozaic bizantin.Pe sub această-mpodobitătigvă aurie rătăcescprintre cioburi de zei, printre monede fără luciu,printre gesturi îmbălsămaterânduite cronologic,uitându-mă să văd unde scrie ieşire.ci în pofida diagramelorde la fiece colţ, vopsiteîn roşu: eşti aicilabirintul mă ţineînvârtindu-mă-n jurulbufetului, toaletelor,o … Citește mai mult

Margaret Atwood – Reîntruparea Căpitanului Cook

Până-a-mi fi dat a merge să-nvăț,hărțile fuseseră colorate.Când m-am rugat și-am stăruit,regii mi-au spus că n-a mairămas de explorat nimic.Totuși eu pornit-am la drum, daroriîncotro m-am îndreptatm-am izbit de istorici, purtândcoroane mortuare și brâiede dinți falși; iar înpustiuri dam de pietre de hotar și de turiști.Până și peșterile aveau mucuride lumânări, inscripții mâzgâlite-n beznăla iuțeală. … Citește mai mult

Margaret Atwood – După Ce M-Am Rupt în Bucăți

Cu ce-ncordată atențiete urmăresclipind și cosândși potrivindu-mă din nou laolaltă.Creierul meu a fosto păpușă spartă, i s-a fărâmat inimade-atâtea greșite planete mecanice, penduleși ochi de sticlăzornăiți pe sârmă care bâltâcăieși totuși conștiința mi-itare, golită,o cunoaștere albastrăsub care poți să umbli, fărăa-ți da seama că ești singurulgând legănat în țeasta meade păpușă, cer boltit, secatăfântână întoarsă, … Citește mai mult

Margaret Atwood – Animalele Din Țara Aceea

În țara aceea animaleleau chipuri de oameni:.ceremonioaselepisici care stăpânesc străzile.politicos pică vulpeamoartă la pământ, vânătoriiîn juru-i stau pironițiîn tapiserii de politețe,.taurul, împodobit cusânge, hărăzindu-i-seo moarte elegantă, cu numele-ipecete pe el, heraldică marcădeoarece.(când s-a prăvălitpe nisip, cu spada-n inimă, dințiidin gura-i albastră păreau omenești).e cu-adevărat un ompână și lupii purtând zgomotoaseconvorbiri în podurilelor îndopate cu legende.În … Citește mai mult

Margaret Atwood – E Periculos Să Citești Ziarele

Pe când înălțam castelefrumusețe-n lădița cu nisipgrabnic gropile se umpleaustârvuri scoase la soare de buldozere.Și pe când mergeam la școalăspălat, pieptănat, călcândpe crăpăturile cimentului sub tălpilemele detunau bombe.Acuma c-am crescut mareși-s știutor de carte și stau în fotoliula fel de calm ca-n sine un proiectil.iar junglele ard, și sub-arboretu-i ticsit de soldaținumele de pe apăsătoarele … Citește mai mult

Margaret Atwood – Locuire

Căsătoria nu e o casănici măcar un cort.Este înainte de asta și încă mai rece:Marginea pădurii, margineadeșertului,scările nevopsitedin spate unde ne ghemuimafara mâncând popcorn,unde, suferind și cu mirarea,că am supraviețuit chiar șipână acum,învățăm să facem focul.

Margaret Atwood – Totemurile

De ce oare mi-i ticsită minteacu totemuri sau cu oase?De ce văd în beznăaruncate pieile, fețele aninândfără mișcare?Odată, într-un loc mai cald,le-am privit cum dănțuie,un veșmânt calm le era dănțuiala;cerbul avea copitele de lână,șarpele părea un balaur în dimineață;însă-am adormit și i-am uitat.Și-n noaptea aceea lungăfurișându-se, animalele ieșit-auprin vizuinile ochilor mei orbi;și s-au dus într-altă … Citește mai mult

Margaret Atwood – Însemnări Din Felurite Trecuturi

Naufragiată undeva și împotmolităaici, pe-un balansoar cenușiu-albastruși după ce m-am deprins oarecumdeosebirilor de presiune.stau și privesc laceea ce-n revărsatul zorilorcăzu în năvod: soliidintr-un mai aspru tărâm.Mă legănam în ziua cenușiu-albastrăpe când sub minevietățile celor mai adânci genuniale oceanului înoatădeparte sub însăși amintireasoarelui și lunii aducătoare de maree:unele dintr-însele plăpânde, altelerele cu acele toate-mplătoșateîn pielea aceea … Citește mai mult

Margaret Atwood – Apa

Apa nu opune rezistență.Apa curge.Când intri în apă, o simți ca pe o mângâiere.Apa nu este un zid solid, ea nu-ți va opri înaintarea,Dar apa se duce întotdeauna acolo unde doreșteȘi nimic pe lumea asta n-o poate opri.Apa are răbdare.Picăturile de apă descompun pietrele.Amintește-ți mereu aceste lucruri, copile.Amintește-ți că tu ești, jumătate, apă.Dacă nu poți … Citește mai mult