https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/jorge-guillen-copila https://versuri.pro/jorge-guillen-copila#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=89263 →]]> Nu, nu contează plânsul.
Geneza-ncet respiră adânca-i poezie.
Tu crești! Și-n gălăgie
Te-mpejmuie divinul, încât natura vie
E rai: te soarbe-ntr-însul.
O, grație imediată.
De-obârșii, de lumină în pură izbucnire.
De zori în contopire,
De creangă-nrourată – tu crești! – nu doar iubire.
Mai mult, mai mult, mai mult: ești subjugată.

]]> https://versuri.pro/jorge-guillen-copila/feed 0 https://versuri.pro/jorge-guillen-pahar-de-apa https://versuri.pro/jorge-guillen-pahar-de-apa#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=89264 →]]> Sete nu-i, nici buză-atrasă
De această prospețime,
Și nici gând care se lasă
Vrăjit de a formei vechime
În acest crin vertical:
Volum lichid, dar cristal
Întrecându-se cu aster.
Văzul și credința, toate
Te contemplă, simplitate
Ultimă a lumii noastre.

]]> https://versuri.pro/jorge-guillen-pahar-de-apa/feed 0 https://versuri.pro/jorge-guillen-salvarea-primaverii-i https://versuri.pro/jorge-guillen-salvarea-primaverii-i#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=89265 →]]> Doar goliciunii-asemenea,
A trupului tău zvelt,
Între lumini și aer
Ești simplu element.
Ești. Și atât de goală,
De simplă, fără pată,
Că lumea redevine
Poveste întrupată.
Blând, formă lângă formă,
Obiecte-n jur învie
În orice zi. Și sunt
Miracol, nu magie.
Integre fericiri,
Cu soarele unite,
Prin geamuri evidența
Întruna le trimite.
Cu-ntreaga strălucire
De certă stea-n eteruri.
Privește-această oră
Umblând pe-aceste ceruri.

]]> https://versuri.pro/jorge-guillen-salvarea-primaverii-i/feed 0 https://versuri.pro/jorge-guillen-marea-este-o-uitare https://versuri.pro/jorge-guillen-marea-este-o-uitare#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=89266 →]]> Marea este o uitare,
un cântec, o buză;
marea este un iubit,
răspuns fidel la dorință.
Este ca un privighetoare
și apele sale sunt pene,
impulsuri care cresc
la stelele reci.
Mângâierile sale sunt vise
deschid moartea întredeschisă,
sunt luni accesibile,
sunt cea mai înaltă viață.
Pe spatele întunecat
valurile se bucură.
Jorge Guillén – Cele mai frumoase poezii

]]> https://versuri.pro/jorge-guillen-marea-este-o-uitare/feed 0 https://versuri.pro/jorge-guillen-iubire-adormita https://versuri.pro/jorge-guillen-iubire-adormita#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=81052 →]]> Dormeai și dintr-odată, cu brațul ridicat,
Tu mi-ai cuprins nesomnul. Îndepărtat tu, oare,
Astfel vegheata noapte, sub raza lunii clare?
Stăteam cuprins în somnu-ți și m-am simțit visat.

]]> https://versuri.pro/jorge-guillen-iubire-adormita/feed 0 https://versuri.pro/jorge-guillen-buna-ziua https://versuri.pro/jorge-guillen-buna-ziua#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=81068 →]]> Lumină.
Da! Renasc.
Și mulțumesc!
Un fluierat se-ascute brusc în zori.
Grav tăiș!
O să despice umbra
Ce stă-ntre soare și strădaniile noastre.
Trezindu-te, câștigi.
Balcon. Cât de real!
Prin aer sau prin sticlă, lipsit de ornamente,
Realul nencetat propune-un vis.
Hai, cântă, jovial cocoș,
Cântă plin de convingere. Te cred.
Jorge Guillén – Cele mai frumoase poezii

]]> https://versuri.pro/jorge-guillen-buna-ziua/feed 0 https://versuri.pro/jorge-guillen-indragostitii https://versuri.pro/jorge-guillen-indragostitii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=81084 →]]> Tulpini. Solitudini
gingașe. Balcoane
în zbor? – Munți
văzduhuri, păsări, păduri.
Atâta, atâta spațiu,
încinge cu prezentul
mișcătoarei planete
îndărătnicele-mbrățișări.
Plăceri, mulțimi, plăceri,
mulțimi, plenitudine,
mirată lumină
și roșeți absorbite!
Și ziua? – Un șes
de cristal. Ședere
adâncă și mută.
Balcoane în alb.
Doar tu, iubire, tu însăți
mormânt. Nimic, nimeni,
mormânt. Nimic, nimeni,
totuși.. Tu cu mine?.
Jorge Guillén – Cele mai frumoase poezii

]]> https://versuri.pro/jorge-guillen-indragostitii/feed 0 https://versuri.pro/jorge-guillen-perfectiunea-cercului https://versuri.pro/jorge-guillen-perfectiunea-cercului#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=81100 →]]> Cu tainele zării
Se-nchină luminii,
Slujind unei linii
Fidelă vederii.
Dulci ziduri, șăgalnic,
Ce-mprejmuie-o taină,
Ascunsă sub haină
De aerul falnic.
Lumina-i divină:
Mister fără umbră.
Căci umbra preumblă
Doar masca haină.
Mister fără pată,
Perfectă rotire,
Vârtejuri de spire,
Enigmă-nstelată.
Sub tainic sigiliu
Își scapără ghemul.
– Ce? Zeul? Poemul?
– Sub tainic sigiliu….

]]> https://versuri.pro/jorge-guillen-perfectiunea-cercului/feed 0 https://versuri.pro/jorge-guillen-omenescul-efemer https://versuri.pro/jorge-guillen-omenescul-efemer#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=81053 →]]> Zum Augenblicke dürft ich sagen:
Verweile doch, du bist so schön!
(FAUST, 2, V).
Rămâi, tu, interval numit viață,
Viață sacră, care-acum dispari
Murind încet
Fără vreun nimb de infinit
Și nici făgăduință de-absolut,
Frumoase clipe azi, urâte mâine,
Dar vii și dragi mereu, căci sunt reale
Când dincolo ajungi, ofrande sunt:
Pământul, apa, focul le-au adus,
Și aerul ce-i astăzi transparent,
Iar mâine greu și-necăcios,
Ofrande naturale
– Ori poate și divine –
Cu-o forță superioară ce dorește
Ca eu s-o stăpânesc
Și s-o supun la un nivel uman,
De echilibru-aici, pe câmpul nostru,
Recunoștință e și e iubire.
E veșnică Elena?
Eu vreau doar omenescul efemer.

]]> https://versuri.pro/jorge-guillen-omenescul-efemer/feed 0 https://versuri.pro/jorge-guillen-dincolo-ii https://versuri.pro/jorge-guillen-dincolo-ii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=81069 →]]> Nu, nu visez. Vigoarea
Creației pe-ntinderi
Aici se-ncheie raiul:
Penumbră de deprinderi.
Și-această aspră ființă
Care-mi impune norma
Din nou – nedeslușire
Ivindu-se sub forma.
De felurite perini,
De alb întins pe zid,
De braț ce ține-o mantă,
De corn înțepenit.
Ce-și amintește astre
Și gravitează bine –
Această-nrobitoare
Ființă își menține.
De-asemenea plinătatea-n
Necunoscutul pal:
Un dincolo, de taină,
Și nespus de real.

]]> https://versuri.pro/jorge-guillen-dincolo-ii/feed 0