Ion Caraion - Versuri.pro

Geneze VI

Nu-ți fă urcior din inima-mbrâncită. / Bucuria nu rămâne ca un șervet pe care / … →

Ouăle acelui copac de piatră / Cele două sexe ale timpului / Înțelege-te cu muștele! … →

Unii nu-nțeleg, se uită / triști la cântecele negre, pline: / „Pentru ce nu scrie … →

Mere negre, ca putrezii / genunchi ai morții. / Gunoiul tresaltă.. / Sau apa? Sau … →

Din frumusețea noastră rămâne moartea și nostalgia. / Singuri în speranță, singuri în deznădejde, / … →

Dacă oamenii care munceau ca sinucigașii / Dacă la-mbujorarea vocilor / Dacă măcar dispensele de … →

Apărați-vă sângele ca pe unica eternitate. / Întreg viitorul / culoarea / trecuturile toate / … →

Tâmpule, hanule, pragule, / Abure, viezure, zgrunțure, / Blândule, mutule, lemnule, / Valule, câmpule, timpule, … →

Prin copacii ca niște preoți brahmani / intrau muște, zburau codobaturi și bani. / Iarba-ngândura … →

Ținut semănând cu o pisică sălbatică, / frunzele aberante scuturând viitor, / ca sânii în … →