Ion Caraion – Pagina 29

Directorul Ceții

Cin’ te-o trece, dragule, / să-i aduci aminte: / noi monom și-n cagule, / lungi … →

Cu zurgălăi de cer ascunși în vată / tu n-ai să mai vii seara în … →

Pe gâtul serii înfășurată vipera, / magiei vrăjitoarea de casă, / omul-traistă lasă / noapte … →

Pe harta asta gravă ca o filă / din norduri epopeice și-opal / a-ncremenit, în … →

Docilele tangențe / comunicantelor inferne / aceeași bălăceală / dublează refuzul și-ofranda. / Se cristalizează … →

Simte-n ea crescând un ou / de la roșul cocoșel. / Nu se poate prin … →

Ploaia face loc din timp în timp / culorilor. / zboară scurt păsările trebuinței. / … →

Sperie-te! Sperie-te! / În infern s-au întins pânzele. / Tăunii ardeau parcă ar fi fost … →

În plapuma cu păsări vechi: melancolie și urechi. / Vremii, spre a nu le pierde, … →

Toamna își lăsă oboseala în palme și se uita la ea. / Piersicile o ascultau, … →