Ilarie Voronca – Cina cu Jeanne Coppel

Arborele surprins la fereastrăPe care farmecul vostru a poftitÎn oglinda serii inerteDesenează un chip mândru.Umbra se lungeşte în camerăRamuri şi frunze n-au urmatPrudente în visul acestaCe-l vor cuprinde braţele voastre atât de vii.Să lăsăm zidurile să-şi desfacăAripile în această plecare promptă?Trifoi pe masă şi căprifoiCu mireasmă de parc vechi.Aerul a păstrat urma atât de purMai … Citește mai mult

Ilarie Voronca – A Reface Lumea

Cei ce sunt în închisoare vor să ştie dacă arboreleMai urcă spre cer, dacă fluviul, vântulMai dau târcoale oraşelor şi dacă zorileMai au zgomotul căruţei zarzavagiului.Cei care dorm oare nu se tem că la trezireBucăţile risipite ale lumii nu se vor mai îmbina?Iată-i cum se ridică şi privesc prin geamuri,E bine că străzile, zidurile sunt … Citește mai mult

Ilarie Voronca – Priviți

Voi aprinde un foc mare cu arhivele voastre,Voi distruge birourile voastre, uzinele,Voi dărâma hambarele, hangarele, depozitele,Acolo unde-nălțați ziduri, voi aduce nori.Ah! Cunosc minciunile, șiretlicurile voastre. Nu-mi trebuiescNici banii, nici gloriile.Voi preface-n fărâmituri mașinile,Frate-meu vântul, soru-mea inundația îmi vor veni într-ajutor.Fiți blestemați! Praf aleagă-se de operele voastre! Îmi bat jocDe scadențele voastre, de ratele neplătite, de … Citește mai mult

Ilarie Voronca – Martorii

Voi, arbori, păsări, râuri,V-am alungat din orașele noastre,Erați martori prea severi,Prea clarvăzători în orbirea voastră.Abia câțiva dintre voi în scuaruri,Piperniciți, cu aripile tăiate, fără fâlfâiri,Nu vor spune nimic de rătăcirile noastre,Prizonieri și muți în fumăraia gărilor.Ah! Putem să ne arătăm urâțeniile,Să ne sfâșiem, să ne schimonosim,Nici pietre, nici animale, nici floriNu-și vor aminti fețele noastre.Iată-ne … Citește mai mult

Ilarie Voronca – Temnița De Fum

Pace în inima voastră. În puraOră oprită cu-o nălucă-n casăRotiri prin veșnicia ca o axăCu-oceanele, ca vorbe umplând gura.E ziua pe ochi trasă ca o cascăȘi limpezi stele-acoperind făpturaVești despre-o umbră. Dragostea sau uraDin care o slovă nouă va să nască.Târât în larg. Ce bărci mă vor aduceSpre stâncile de var ca o chemareȘi-apoi spre … Citește mai mult

Ilarie Voronca – Frontierele Văzduhului

În heleșteie mari cât pereții ospiciuluipeste tulburarea șoaptelor în despărțire,prin parcurile îndoindu-se ca tăietorii de pietre,pe plaja de pieptenul vântului frizată,din curțile orășenești ca menageriile pătrateprin maxilarele vântului străvezii ca metaniile,pe șesurile atârnând ca limbi la gura aventurilordin șoldul dealurilor cu podgorii,cum sunt șipotele albastre ca omizile,buzele singurătății sug potecile vremii,toate frontierele văzduhului ca fructele … Citește mai mult

Ilarie Voronca – Pneu

Parc săpat în inel, amurgSurâsul îl porți ca pe un alpenstock,Strigătele urcă la cer ca apa în țevi,Vântul face reverențe până la trei zeci și șapte,Cuvintele ies ca soldații din garnizoană,De aici mersul e fecund cu inscripții și lăptuci,Frunzele colecționează autografe, parfum,Drum pierdut prin clorat și calcar,Robinet subteran plânsul s-a deschis ca samovar,Casele presate balnear … Citește mai mult

Ilarie Voronca – Ora Ceaiului

Te oprești la vânzătoarea de legumeÎți surâd ca șopârle fasolele verziConstelația mazării naufragiază vorbeleBoabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănciCa lotci dovleceii își vâră botul înainteazăAmurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarulIepuri de casă ridichii albi pătlăgeleVinete înnoptează iată tomatele ca obrajiiTransilvănencelor în broboade de mângâieri cristale pașii conopidele cât omăt întârziat pe boschete … Citește mai mult