Gellu Naum – Sosirea Poetului pe Marele Aeroport

El coborî o scară neatentă. Lumina, aerul îi inundau nervurile insinuându-se în geometria lui de chiparos. Apoi o ușă se deschise. Metalul începuse să țipe. Dar el intră. Imense coridoare de mozaic și sticlă îl pândeau, adulmecându-l. Cu bustul aplecat peste grilaje trecu în șoapte Avertizoarea. Atunci se repeziră vameșii, îi sfâșiară hainele, îi sângerară … Citește mai mult

Gellu Naum – Răspântia

Ce prăpădiți eram, Doamne, și ce ne mai iubeamCa niște linguri de lemn nedesfăcute încă din trunchiul lor comunDuceam mâncarea la gură unuia și altuia ne dăruiamSemințe de floarea soarelui într-un cornet făcut dintr-o bucată de ziarStăteam la o răspântie cu un fior pe noiO singură ființă umplea tot cerul și pământulȘoaptele ei erau tunete, … Citește mai mult

Gellu Naum – Valul

Ceilalți ședeau cu umerii lipiți de o fereastrăcu ochi ca niște cuie înfipte în trupurile noastreși toate cumpenele respiraudar într-o bună zi ceva pluti în ei se pârgui acoloși se trăia destul de greuiar noi eram răsturnătorii.atunci acea femeie ședea pe scaunul cel mai înalt și se uita la minecu tristețeera o recunoaștere vădită printre … Citește mai mult

Gellu Naum – Aș Zice Să Eliberez Uraganul

Un sedentar privește printr-o fereastră micăMă vede cum fumez sau cum gonesc cu trestia un șarpeBăiat sau fată are sâni de o valoare incredibilăAr vrea să mă insulte, mai crede în prestigiiȘarpele a fugit sau ne supravegheazăDe fapt își scutură solzii peste toată poeticăria noastră