Federico Garcia Lorca – Pagina 15

Balada Lunii

Veni Luna-n fierărie, / fremătând de tuberoze. / O privea, privea copilul. / Puștiul sta … →

Laocoom sălbatic, / Ce bine-ți șade / Sub lună nouă! / Jucător de pelotă, / … →

Pe o scurtătură / Don Pedro venea. / Ay, cum mai plângea / cavaleru-n șa. … →

Un turn e Sevilla / plin de arcași iscusiți. / Sevilla pentru-a răni, / Cordoba … →

Cu râul mă duc surâzând / Către țărmuri de mare. / Mare, încotro te duci? … →

Córdoba. /Singură și depărtată. /Negru-i calul, luna toată, /Și-n desaga mea, măsline. /Deși drumu-l știu, … →

Umbra-mi trecu tăcută / peste apa pârâului. / Pe umbra mea-s broaștele / lipsite de … →

Trestie de glas și gest, / încă o dată și-ncă o dată / tremură fără … →

Mi-e teamă să nu-ți rătăcesc mereu / frumosul ochilor sculptați, respirul / pe care-l lași, … →

La Chinitas-cafe, îi aruncă / Paquiro lui fra-su-n obraz: / „Sunt mai țigan decât tine, … →