D. M. G. – Melancolie

Melancolie.Într-o grindină de clipe, ce nu contenesc să vină,Se sting vise și cuvinte sub a vremii ghilotină..Fără știre, fără milă, scurtă viața li se curmă,Și dispar în altă lume, cu grabire, fără urmă..Către orizontul roșu, albe păsări călătoare,Calde așchii de lumină, spre oceanul de uitare!Iar din oaza înverzită piere tot ce este viu,Și în urmă … Citește mai mult

D. M. G. – Epigonii Vechi și Noi

Epigonii vechi și noi..*parodie-pamflet, specie literară nerecomandată celor lipsiți de umorul sănătos cu care suntem înzestrați, din belșug, noi, oamenii cu adevărat deosebiți (sac!).. Mi-a sunat, ieri, telefonul, numărul era „ascuns”,Am avut o ezitare, însă, totuși, am răspuns..Vocea unei secretare, cu accent necunoscut:Legătura cu Maestrul.. numai pentru un minut..(Când am auzit „maestrul” am rămas stupefiat,Asta-i … Citește mai mult

D. M. G. – Umbra Lui Mă Urmărește

Umbra lui mă urmărește..Parodie-pamflet, specie literară nerecomandată celor lipsiți de umor sănătos,după poezia „Criticilor mei”, aparținând unui autor, al cărui nume întreg (Mihai?) prin „negura de vremi”, îmi scapă..Umbra lui mă urmărește peste tot pe unde-aș merge,Chipul lui îl am în minte, niciodată nu se șterge!Prea ades mi se întâmplă, să fiu comparat cu dânsul..(Dac-ar … Citește mai mult

D. M. G. – Când Privesc Ce Las În Urmă…

Când privesc ce las în urmă…(o poezie de meditație cu o idee vechitestamentala).Când privesc ce las în urmă, mă prefac în stâlp de sare..Șiruri lungi de păsări rare, amintiri nemigratoareAmalgamuri de cuvinte și imagini ce dispar,Semne negre de cărbune pe peretele de var..Valmășaguri ale lumii cu vacarmu-i infernal,Pete care maculează peisajul hibernal,Sedimente decantate de furtuni … Citește mai mult

D. M. G. – Epigonii Vechi și Noi (O A Doua Revizuire)

Epigonii vechi și noi..(parodie-pamflet, specie literară nerecomandată celor lipsiți de umor..)Mi-a sunat, ieri, telefonul, numărul era „ascuns”,Am avut o ezitare, însă, totuși, am răspuns..Vocea unei secretare, cu accent necunoscut:Legătura cu Maestrul.. numai pentru un minut..(Când am auzit „maestrul” am rămas stupefiat,Asta–i bună, eu, un nimeni, de.. „maestru!” apelat?)Și aud.. pe cine credeți, dar mai bine … Citește mai mult

D. M. G. – Trece Briza Dimineții…

Trece briza dimineții..Trece briza dimineții peste câmpul plin de flori,Inundat de minunate evantaie de culori..Adierea ei dezmiardă, admirând a mia oară,Farmecul și gingășia zilelor de primăvară..Ireală, nevăzută, se apleacă lin să soarbă,Perle-boabele de rouă de pe firele de iarbă..Mângâind cu voluptate toate câte se ivesc,Fluturi, flori și păsărele, într-un ritual firesc..Enigmatică, plăcută, cu o grație … Citește mai mult

D. M. G. – Satira Satirelor

Satira satirelor.*parodie-pamflet-un necesar drept la replica intre marii poeti printre veacuri, specie literara nerecomandata celor lipsiti de simtul umorului..**Motto: „Noi, aceia care suntem, poeti supertalentati,Mai tarziu sau mai devreme, toti vom fi parodiati.. „.Mare mi-a mai fost mirarea, nu demult, mai asta vara,Cand, dupa o zi de munca, realmente obosit,Intorcandu-ma acasa, o surpriza am gasit:In … Citește mai mult

D. M. G. – Epigonii Vechi și Noi (Revizuită)

Epigonii vechi și noi… parodie-pamflet, specie literară nerecomandată celor lipsiți de umorul sănătos cu care suntem înzestrați, din belșug, noi, oamenii cu adevărat deosebiți (!)..Mi-a sunat, ieri, telefonul, numărul era „ascuns”,Am avut o ezitare, însă, totuși, am răspuns..Vocea unei secretare, cu accent necunoscut:Legătura cu Maestrul.. numai pentru un minut..(Când am auzit „maestrul” am rămas stupefiat,Asta-i … Citește mai mult

D. M. G. – Plânge Blânda Primăvară

Plânge blânda primăvară,Revărsând amare lacrimi ce inundă curtea școlii,Împietrită de durere, urmărind pe cer departe,Căi lactee, pagini albe dintr-o nevăzută carte,Plânge blânda primăvară cu petale de magnolii. Piramide-ntristate și cernite capitolii,Nerostite-n cuvinte și nescrise printre rânduri,Sub regrete, resemnate, ruinate între gânduri,Se scufundă-n oceanul din petale de magnolii. Au rămas demult uitate, pasiuni și reci orgolii,În … Citește mai mult

D. M. G. – Epigonii Vechi și Noi (A Treia Revizuire)

Epigonii vechi și noi..(parodie-pamflet, specie literară nerecomandată celor lipsiți de umor..)Mi-a sunat, ieri, telefonul, numărul era „ascuns”,Am avut o ezitare, însă, totuși, am răspuns..Vocea unei secretare, cu accent necunoscut:Legătură cu Maestrul.. numai pentru un minut..(Când am auzit „maestrul” am rămas stupefiat,Asta–i bună, eu, un nimeni, de.. „maestru!” apelat?)Și aud.. pe cine credeți, dar mai bine … Citește mai mult