Cassian Maria Spiridon – Versuri.pro

La Cana Galileii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Vin zorii
străbat prin geamurile fumurii,
nuntașii sunt cu toții obosiți,
muzicanții
suflă somnambulic în surle,
bat cu lentoare din chimvale.
Mire și mireasă
stau încremeniți în jilțuri
– biete taburete descleiate –
nici preot și nici dascăl
nu mai țin isonul,
moțăie în cap de masă
printre resturi și pahare
ca la nunta din Cana
după vinul cel bun.
În lumina zorilor
pe pereții albi se profilează
o umbră amenințătoare.

Semne Întunecate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Stăm unul lângă altul
Avem clipa înspumată de tsunami
Și nu-i de mirare
Cum inima se-nnegurează
De întristarea
Ce zilele ni le scrutează.
Vezi vântul cum smulge
Una câte una
Frunzele
Din ramuri
Precum din pomul vieții
Zi și noapte
Timpul ți le ia ofrandă.
Se pregătesc copacii
Semne întunecate
Pe albul care vine
Își pierd cu fiecare pală
Umbra
Hieroglife pe cerul încă luminos
Al toamnei

Perseidele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sunt stele care cad
Se sting
Meteoriți de-o clipă
Ce ne măsoară viața
Ce ne cuprind
În lunga lor călătorie
Din cer către planeta
Care le așteaptă strălucirea.
Priveghem secunda prăbușirii
Agonia arzătoare
În noaptea senină de vară
bogată în greieri
Vezi și iar vezi
Însoțit de iubire
Cum stele pe rând
Se duc și se duc

Ofranda

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Pe malul îmbătrânit al mării
În răcoarea amiezii de toamnă
Calc peste malul friabil de scoici
Mă apropii de valurile liniștite.
Marea-mi ascultă dorința
Un val saltă ușor
Peste creasta de pietriș
De spărturi sidefii
Peste ambii bocanci.
Urcă apa sărată
În culori ca de aur bătrân
Talpa și glezna-nfiorate
Primesc îmbrățișarea
Ca pe o ofrandă a iubirii

Precum Zidurile Aztece

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Curge o apă neagră sub munte
Cu valuri rostuite de pietre
Între atâtea
Arată o nouă încercare.
În amonte
Înălțimea îmbrăcată-n verde
O piramidă peste piramidă
Din stânca dezgolită
Se ridică precum zidurile aztece.
Doar păsările știu
Întreaga veste
Sunt ascultătoare.
Nu înspăimânt pe nimeni
Cu muta mea tăcere.
Te scufunzi în apa întunecată
Aici
Ouăle albe sclipesc
Cu săgeți înspumate

Imn

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mâinile mângâietoare
Mâinile sărmanele
Strivitoarele mâini
Ucigașele
Dezmierdătoarele
Peste obraze și frunți.

Mâinile cu degete
Pe clape și arcușuri
Cu degete care îți intră
În ochi în urechi.

Mâini care caută
Uși la care să bată
Și ferestre să deschidă
Spre cer.

Mâini care scriu condamnări
Și mâini care cântă simfonii
Mâini cu palme bătătorite
Învățate să-ndrume animale
Să sape fântâni
Și drumuri la stele.

Mâini patinând pe screen task
Cu falange trans-lucide
Degete apăsând pe trăgaci
Pe butoanele roșii.

Mâini iubitoare
Și mâinile sus ridicate
Armate de mâini
La comandă.

Și mâini materne
Ca un voal
De lumină
Un halou peste mâna de prunc

Începutul Cumplitului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Vine,
se rostogolește de neoprit,
începutul cumplitului.
Sigur
pe lauri,
pe victoria sa,
nici îngerul nu-l poate
încremeni între
hulubii vestitori.
Stăpânii golului,
ai văzduhului brăzdat
de sunetul de metal,
cu o vibrație ce înspăimântă,
alungă orice speranță
în fața cumplitului.
Cine să-și pună
pavăză pieptul?
Întunecate sunt lacrimile
timpului prin care străbatem
și focul se întunecă,
își pierde vigoarea,
abia pâlpâie/ se stinge
când suflă cumplitul.
E strigătul
copilei dispărute.
Neașteptat
ca avalanșa în munții
încărcați de proaspete ninsori,
în chinga albă a zilei,
când uitarea
va cuprinde inimi,
vor amuți și clopotele-n schit.

La Poalele Umbrei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Trece ziua ca o furișare de clipe,
Trece și noaptea ca o străluminare de stele
Și lunecă viața precum o vietate a câmpului
Ce nici iarba nu clatină.
Doar dragostea
Sau nici ea
Iluminând cele de neispitit
O seminție încă liberă
Printre bastioane și stânci
Albite de soarele milei.
Neputincioasă pe întuneric
Neverosimilă la amiază
Când tridentul
Mișcă măruntaiele focului
La poalele umbrei
e viața.

Întunecate Catarge

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cu mișcări de balet o fecioară
plutește peste albe câmpii de omături,
cu miros de floare
în tija unei așteptări înțelepte
îndrumă.
O pasăre neagră taie
dunele ridicate de viscol,
trupuri electrice
se strecoară printre propileele nopții
c-un zumzet de flutur,
degete în căutare
pe harta unei geografii îngrijorate.
Copacii,
întunecate catarge
înfipți în cuprinzătoare zăpezi,
paznici muți
în iubire
se-nalță tot mai sus
spre inimi rugătoare,
învăpăiate,
rătăcitoare în albăstrime.
Un înger prăbușit
răsfrânt în oglinda spartă a Lunii
ne urmează.

Metamorfoze

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sunt constelații înscrise pe boltă
ce urcă pe scara împărătească
o scară desenată
pe spinările iubirii.
Cassiopeea
adunare nordică de stele cinci
vecine cu Perseu Andromeda Cepheus
sunt călătoare pe epiderma învingătoare
a nopții.

Aici
clipa-i turnată
în forme umplute cu ceară
și
ca-n marile turnătorii
pic cu pic se topește
în fluviul roșu fierbinte
sub apăsarea timpului cosmic
ce ne transformă.

lente
nemiloase metamorfoze
omidă
crisalidă
fluture plin de culoare.