Frumoasa mea, aș vrea să-mi spui
Dacă-mi apare-n creștet un cucui
Sub forma unui trunchi de corcoduș,
Ai scrijeli pe coajă cu un cui
Surâsul unui înger mai ghiduș
Care mă zboară într-un lin urcuș
Înspre Înaltul albăstrui?
Frumoasa mea cu ochi căprui
Dac-ai avea privirea uliului
Oare m-ai remarca printre gutui
Cum te privesc cu zâmbet șui
De undeva de pe Bahlui?
Frumoasa mea și-a nu știu cui
Nu-i vina ta că am pistrui
Ci mai degrabă vreau să spui
Câte canoane tre’ să fac?
Să mă iubesc și să mă plac
Așa cum sunt, așa cum tac,
Nici prea fudul, nici prea sărac,
Nici prea isteț, nici prostănac,
Având pe cap un fals cucui
Care nu place nimănui!
Sensul versurilor
Piesa exprimă nesiguranța unui îndrăgostit care se simte imperfect și se întreabă dacă este demn de iubirea persoanei dorite. El se confruntă cu propriile defecte și caută validare și acceptare.