Strofa 1:
Eram mici, mai știi frățioru meu, amici
Dar am crescut amândoi ca doi voinici
Prin pericole am trecut amândoi, novici
Și am dat piept multor c***i de neînvins
Și totuși am trecut de tot, am fost optimiști
În viață nu trebuie să fii pesimist
Trebuie să-ți iubești părinții
Cum ne-am iubit noi de mici
Toți te respectam, man, și toți te iubim
Și ne e foarte greu acum că te-ai stins
Mereu o să fiu acel emcee
Care te iubește necondiționat
La fel ca tot cartierul unde ai copilărit
Dar n-ai apucat să faci cam ce ți-ai dorit
Pentru că un bun tovarăș de-al tău te-a năruit
Fără pic de suflet, a fost foarte rece
Te-a înjunghiat în inimă fără ca să-i pese
Și a trecut foarte, foarte ușor peste
Noi nu putem să trecem
Parcă totul în jur este vested
Nu ne mai arde nici măcar de fente
Sperăm doar ca criminalu’ o pățește
Dar e unul dintre tovarăși, oare se poate trece?
Asta e viața, uneori mai te și lovește
Toți ne rugăm pentru tine, altceva nu cred că se poate
Frățioru meu, ai grijă acolo sus, man. Te rog. Întoarce-te!.
Strofa 2:
Beat-ul e prea lung, amintirile sunt multe
Ce să fac, frate, că nu mai am unde
Să trec atâtea rânduri, foaia mi se umple
Cu punctulețe mărunte
Exact ca sufletul meu după ce
Am aflat cum viața ți se scurge
Trebuia să se mai poată face ceva
Adu-ți aminte cum stăteam noi prin vecină
Era totul așa frumos, parcă nu se termina
Acum vreau să scriu cât mai multe, mă doare inima
Dar mâna încă scrie, sufletul dictează
Lacrimile-mi curg pe foaie fără speranță
Că te vei întoarce, ai fost ca o rază
De soare, te iubim din suflet, frățioare
Te vom iubii mereu, se striga la înmormântare
Priveam cu câtă nepăsare
Se arunca peste tine pământ rece
Nu puteam să strig în gură mare
Dar sufletul mi l-ai simțit cu totul, mane.
Ungurica fără frică mereu vei rămâne.
A ta rațiune a fost inexplicabilă
Erai foarte optimist și o fire admirabilă
Adecvată, cu talie ridicată
Și cu câteva grade peste toți, tata
Ai fost de apreciat cât timp erai în viață
Numai că nimeni nu a putut, man, ca să o facă
Lacrimile-mi curg pe față
Întoarce-te înapoi, ma.
Strofa 3:
Într-o zi și eu am să vin acolo după tine
În paradisul îngerilor, exact unde
Ești tu acum, mă întreb oare cum e?
Să ne întâlnim toți acolo sus
Acolo unde nu există apus
La mâna dreaptă a lui Iisus
Lângă Tatăl și Sfântul Duh
Apostolii și sfinții luminoși
Care păzesc oamenii aici jos.
Foarte curând o să mă întâlnesc cu tine
Nu știu exact când, n-a planuit nimeni
Sper doar că nu ești singur și chinuit
Sper doar că ești foarte, foarte fericit
Acolo e viața fără de sfârșit
Erai un om prea bun și un suflet mai presus
Decât al oricăruia, pot spune că erai ca Zeus
Nu fac nimic la mișto, asta sunt Io
Frățiorul meu, oare ești aici cu mine-n studio?
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus unui frate decedat, exprimând durerea pierderii și amintirile prețioase împărtășite. Vorbitorul își exprimă dorința de a se reîntâlni cu fratele său în paradis și reflectă asupra nedreptății morții sale.