GRIZZLY:
Și vezi cum timpul se depune peste noi și cum ne schimbă,
Cum se plimbă în mintea noastră și cum suflă ca să stingă
Amintiri acumulate până în momentul de față,
Ce-am simțit, ce-am oferit cu bucurie sau cu greață.
Aici nu-i ca la piață, nu poți să vinzi dezamăgiri,
Nu poți plăti pe nimeni ca să-ți ofere amintiri.
Și mi-e dor de un joc jucat cu copiii de la bloc,
De loc aproape de casă și departe de noroc.
De locul ăsta aparțin deși de multe ori am simțit
Că locul meu nu pare-a fi aici, că am ales greșit,
Trebuia să rămân copil și timpul să fi mers încet,
Eu să fiu vesel mereu, chiar și fără internet.
Fără să-mi pară rău că e ceva ce eu n-am încercat
Să mai pierd o dată zilele, cu prietenii mei, prin parc.
Mi-e dor, frate, să fiu așa cum eram cu toții odată,
Să nu fac nici un efort, să am o viață colorată.
Refren 2x:
Poți să fii cum vrei să fii, dar să nu uiți de unde vii,
Să-ți amintești mereu ce-ai vrut tu să devii.
Hai să ne oprim cu toții din goana după hârtii
Și să ne amintim că nu o să uităm să fim copii.
EFEDRON:
Mi-e dor de o seară de vară la scară, cu salutări,
Când ne strângeam 30 de inși pe un singur pachet de țigări
Și povesteam, și apreciam pe fiecare cunoscut,
Mi-e dor de mine, frate, cum eram la început.
Acum avem cu toții probleme și le simțim până-n călcâie,
Preocupați doar de prezent, nu ne gândim la ce-o să fie,
Departe de armonie stăm singuri și nici nu vrem
Să fim văzuți de cineva în starea asta în care suntem.
Ne-năim fără să știm că o să ne-ndepărtăm de noi
Și ne amintim și tresărim atunci când privim-napoi
Și ne e dor de noi dar nu facem nimic să ne schimbăm,
Doar stăm și ne-amintim de cum era când ne-mbătam.
Eliberează-te de grijă acum, uită de stres,
Pune totul în balanță, analizează ce-ai ales
Și compară ce-ai ajuns cu ceea ce îți doreai să fii,
Amintește-ți cu plăcere de vremea când eram copii.
Refren 2x:
Poți să fii cum vrei să fii, dar să nu uiți de unde vii,
Să-ți amintești mereu ce-ai vrut tu să devii.
Hai să ne oprim cu toții din goana după hârtii
Și să ne amintim că nu o să uităm să fim copii.
ATILA:
Mi-e dor de multe din trecut care au trecut fără să știu,
Fără să-mi dau seama, am realizat că-i prea târziu,
Să le aduc din nou aici, să mă pot bucura de ele,
De gândurile mele nu contează ele, bune, rele.
Mi-e dor de bicla aia cu care ne jucam până târziu,
Ce gălăgie, câtă voie bună, acum parcă-i pustiu.
Aș vrea să pot să fiu acolo, fără să plec, fără să vin,
Fără să-mi pară rău c-am mai băut încă-o sticlă de vin.
Mi-aduc aminte că orice lucru minor ne bucura,
Ne mulțumea orice de la un suc, la orice acadea.
Probabil V-ați ascunselea, acum la 19 de ani,
Nu cred că avem timp pentru că timpul înseamnă bani.
Copilăria e cea mai tare perioadă din viață, știi?
Mare păcat că e lăsată pe mâna unor copii.
Refren Cor:
Copilăria e cea mai tare perioadă din viață, știi?
Mare păcat că e lăsată pe mâna unor copii.
Refren 2x:
Poți să fii cum vrei să fii, dar să nu uiți de unde vii,
Să-ți amintești mereu ce-ai vrut tu să devii.
Hai să ne oprim cu toții din goana după hârtii
Și să ne amintim că nu o să uităm să fim copii.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul de trecut și de copilărie, regretând pierderea inocenței și a bucuriilor simple. Artiștii îndeamnă la introspecție și la amintirea originilor, în ciuda goanei după succes și a problemelor vieții adulte.