Strofa 1:
La fântâna de la poartă
Astăzi nimeni nu mă așteaptă
S-a uscat cireșul, tată
Nu dă-n floare ca altă dată.
Azi crește lângă fântână
Un cireș sădit de mine
Și aștept să înflorească
De părinți să-mi amintească.
Strofa 2:
Vorba, mamă, ai lăsat, offff
La vecinii de peste gard
La vecinii de peste gard, offfff
O viață v-ați împăcat.
Când am să plec să mături casa x2
La copiii să le pui masa
Focul în sobă să ardă
Asa cum era odată.
Strofa 3:
Azi mă întorc cu drag în sat, ooffff
Că mi-i dor de al mamei sfat, maiii
De părinții, scumpii mei, offff
Greu e, Doamne, fără ei.
La fântâna de la poartă
Astăzi nimeni nu mă așteaptă
S-a uscat cireșul, tată
Nu dă-n floare ca altă dată.
Azi crește lângă fântână
Un cireș sădit de mine
Și aștept să înflorească
De părinți să-mi amintească
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund pentru părinții pierduți și pentru satul natal. Amintirile legate de casa părintească și de sfaturile mamei sunt evocate cu emoție, subliniind greutatea vieții fără prezența lor.