Nu fi, neică, supărat
Că nu am venit aseară,
Vreau să ne vedem mai rar
Că vecinii mă aflară,
Nu sta-n casă, nu ofta
Că mâine seară-o să vin,
Totul trebui’ cumpătat
Altfel, nană, o pățim.
Inima dacă ar vrea
Să stai numai lângă mine,
Pune-i lacăt, n-o lăsa,
Că mă pândesc trei vecine,
Tu, neicuță, n-ai habar
Vrei să mă iubești pe mine,
Dar eu, neică, sunt pățită
Și mi-e frică de vecine.
Tu ești, nană, însurat,
Dar și eu sunt măritată,
Nu putem ca să greșim,
Nu ești băiat, nici eu fată,
Că dragostea ține-o viață
Când dată-i încetinel,
Dar se trece-așa de iute
Când focu-i mai măricel.
Refren:
Că dragostea e tare rea,
Se-aprinde ca focul de paie,
Dacă nu știi să te oprești
Iei foc și arzi în vâlvătaie.
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație amoroasă secretă, plină de temeri din cauza vecinilor și a statutului marital al ambilor parteneri. Se subliniază necesitatea prudenței și a cumpătării pentru a evita consecințele negative ale acestei iubiri interzise.