Neică, dorurile tale
Mă mână pe drumuri grele
Și mă-ntreabă lumea-ntreagă
De ce sunt neagră și slabă.
Neagră sunt de felul meu
Și slabă de dorul tău,
Du-te, dor, pustii pe lume,
Nu te mai ține de mine.
Dorule, durere grea,
Ieși de la inima mea,
Mi-ai căzut la inimioară
Ca două pietre de moară
Și te-ai pus cu-așezământ
Ca să mă bagi în pământ,
Merg pe drum și mă feresc
Dorul să nu-l întâlnesc,
Merg pe drumuri mai dosite
Dragostile să mă uite.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă suferința profundă cauzată de dorul intens față de persoana iubită. Vorbitoarea se simte copleșită de acest dor, care o afectează fizic și emoțional, dorindu-și să scape de el.