Fir-ai limănit de deal,
Ce mai nevastă eram
Când pe tine te suiam
Și iarba ți-o tăvăleam,
Dar de la un rând de vreme
Sui dealul cu hodinele
Și-l dobor cu minciunele.
Și-am zis verde de-un făsui,
Drag mi-o fost dealul să-l sui
La neicuța la Cucui
De trei zile nu-l văzui,
De trei zile și de-o noapte
Rău mă-mbolnăvii de moarte.
Te-auzii cântând pe culme
Mă sculai și eu pe lume,
Mă sculai într-un picior
Și te văzui prin obor,
Lăsai pătura și patul,
Plecai la neica, săracul,
Că pe deal mi-o trecut veacul
Tot cu neicuța, săracul!
Sensul versurilor
O femeie își exprimă dorul față de persoana iubită, amintindu-și de momentele petrecute împreună pe deal. Cântecul evocă un sentiment de nostalgie și legătură profundă cu natura și cu persoana dragă.
