Andreea Antonescu – Prea Târziu

Mă trezesc plângând cu tine-n gând
Oare știi cât mi-e de dor?
Aș vrea să pot zbura, iubirea mea
Până dincolo de nori.
Mă țineai în brațe, m-alintai
Atunci când eram tristă, mă linișteai,
Îmi spuneai mereu că eu sunt tot ce ai.
Mi-amintesc de tine când zâmbeai
Ai fost pentru mine o parte din rai
Erai ploaia din cer atunci când mă sărutai.
Mă trezesc plângând cu tine-n gând
Oare știi cât mi-e de dor?
Aș vrea să pot zbura, iubirea mea
Până dincolo de nori
Numai tu ai putea
Să-mi faci întreaga inima
Și să-mi spui că mă iubești
Dar pare mult prea târziu.
Am renunțat la multe în viața mea
Doar un singur lucru nu pot uita
Amintirea ta e tot ce mi-a rămas.
Mi-amintesc de tine când zâmbeai
Ai fost pentru mine o parte din rai
Erai ploaia din cer când mă sărutai.

Sensul versurilor

Piesa exprimă regretul și dorul profund pentru o iubire pierdută. Naratoarea își amintește cu nostalgie momentele frumoase petrecute alături de persoana iubită și realizează că este prea târziu pentru a repara relația.

Lasă un comentariu