Crești, pădure, și te-ndeasă,
Numai loc de-o casă-mi,
Loc de-o casă și-o cărare
Să-i duc badii de mâncare.
– Bună ziua, bădișor,
Ți-am adus de prânzișor!
– Mândră dragă, nu prânzesc,
Vreau de dor să-ți povestesc!.
– Spune-mi, bade-o vorbuliță,
De mai ai vreo mândruliță.
– Îți spun, mândro, drept și bine
Că mi-i gândul doar la tine.
Sensul versurilor
O tânără merge să-și viziteze iubitul, aducându-i mâncare. Dialogul lor dezvăluie o declarație de dragoste sinceră și devotament.