Știu mările planetei din croaziere,
Plecări aproape-adevărate-n lume,
Cu valuri uriașe și furtuni,
Cu pești nemaivăzuți și păsări rare,
Cu ierburi de culori necunoscute,
Cu ochiul treaz al farului pe urma noastră
Patern îngăduindu-ne-aventura
Și libera corabie lung plutind
La capătul sforii legate în port.
Sensul versurilor
Piesa descrie o călătorie imaginară sau amintită, plină de aventură și descoperire, dar ancorată în siguranța familiară a portului. Este o reflecție asupra dorinței de explorare și a confortului căminului.