Îmbrățișarea lui o proteja
Era ceva ce nimeni și nimic nu credea că îi poate lua
Dar anii trec ușor, trec și peste ei
Sentimentele lui nu mai sunt la fel ca sentimentele ei.
Ea se întreabă cum de s-a schimbat
El îi spune că nu-i vinovat
Ea nu uită și strigă de ce
De ce, de ce m-ai lăsat.
Singură, aici, cu amintirile noastre
Aproape împăcată că tu ești departe
Dragostea îți ia așa cum dragostea îți dă
Ai ales să pleci, pleacă
Mă descurc și singură.
Într-o noapte oarecare, într-un nu știu ce bar
Cu privirea aruncată într-un pahar
Avea inima întristată
Dar dintr-o dată
Se uită peste umăr
Și vede o fată.
Totul s-a schimbat
S-au îndrăgostit pe loc
Împreună au trecut
Peste fiecare hop.
Încă o simte sub piele prin toți porii
Dar uite unde se ajunge când ai orgolii.
Ea se întreabă cum de s-a schimbat
El îi spune că nu-i vinovat
Ea nu uită și strigă de ce
De ce, de ce m-ai lăsat.
Singură aici cu amintirile noastre
Aproape împăcată că tu ești departe
Dragostea îți ia așa cum dragostea îți dă
Ai ales să pleci, pleacă
Mă descurc și singură.
Mă descurc și singură.
Deschid ușa și mă așez pe canapea
Nu de mult casa mea era și casa ta
Și, acum, ce tare mă apasă liniștea
De parcă a fost ieri.
Încă am poza cu noi în dormitor
Mă uit la ea de câte ori mi se face dor
Și-am încercat să uit de noi, dar nu-i ușor
De parcă a fost ieri.
Singură, aici, cu amintirile noastre
Aproape împăcată că tu ești departe
Dragostea îți ia așa cum dragostea îți dă
Ai ales să pleci, pleacă
Mă descurc și singură.
Mă descurc și singură
Mă descurc și singură
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele unei persoane după o despărțire, oscilând între amintirea momentelor frumoase și acceptarea faptului că trebuie să meargă mai departe singură. Versurile exprimă durere, dar și o tentativă de a se împăca cu situația și de a-și găsi puterea interioară.