Alleks – Nu Mă Critica.
Strofa 1
Iubesc și voi iubi mereu, mereu la nebunie
Iubesc și voi iubi s-asez gânduri pe hârtie
Că tu nu știi s-asezi, frate, e treaba ta
Deci stai în banca ta și nu mai critica
Nu mă critica, știi că nu rezolvi nimic
Că am jurat că n-o să mă las niciodată de mic
E sportu’ ăla care nu se joacă cu picioru’
E artă pură, tatii, să ridici ascultătoru’
Să îl ridici în două picioare când începi să cânți
Să ai de ce să urli, frate, nu să te amuzi
Că Alleks scuipă realitatea-n fiecare zi
Cum o scuipa demult și Eminescu-n poezii
Deci iubesc ce e viu, mă iubesc chiar și pe mine
Îmi respect aproapele, te respect chiar și pe tine
Pe tine, frate, ăla care știi numa’ să dai
Înjurături, sfaturi și păreri, după aia zici că-i bai
Normal că-i bai, ba frate, nu vezi, nu observi culoarea
Că eu o dau la mic doar ca să susțin mișcarea
Nu sunt aici, ba frate, ca să-mi cumperi tu albumu’
Că rapu’ nu înseamnă să fumezi, să dai cu pumnu’
Deci nu mai comenta fiindcă nu rezolvi nimic
Ți-am zis că eu voi fi mereu aci să o dau la mic
Nu-mi pasă ce vorbiți, asta-mi place, asta fac
Sunt liber să vorbesc, niciodată n-o să tac
Sensul versurilor
Piesa este un manifest despre autenticitate și exprimare liberă. Artistul își afirmă dreptul de a crea și de a se exprima fără a fi descurajat de critici, subliniind importanța respectului reciproc și a susținerii mișcării artistice.