Tu ești o infractoare
Ce aș vrea să mă omoare
Așa cum n-au s-o facă alții.
Cu zâmbete ca gloanțe
Țintești în puncte slabe
O marionetă în piesa ta.
Te-aș venera și blestema
Cum naiba să te scot din mintea mea
Un drog puternic e atingerea ta.
Un Al Capone e în forma de ea
Ucide cu senzualitatea sa
Rațiunea o respinge, dar inima vrea
Să rămânem doar noi.
Doar noi amândoi
În șoapte și săruturi moi
Doar noi amândoi
Doar noi.
Eu, Titanicul pe val
Tu, iceberg infernal
Cu toții știm acest final.
Ard amintirile cu tine
Dar scrumul ce rămâne
Ca Phoenix-ul renaște în minte.
Te-aș venera și blestema
Cum naiba să te scot din mintea mea
Un drog puternic e atingerea ta.
Un Al Capone e în forma de ea
Ucide cu senzualitatea sa
Rațiunea o respinge, dar inima vrea
Să rămânem doar noi.
Doar noi amândoi
În șoapte și săruturi moi
Doar noi amândoi
Doar noi.
Eu sunt o umbră, am nevoie de lumina ta
Mă prăbușesc, sper să-mi întinzi mâna
Mirosul tău s-a îmbibat în pielea mea
Dar tu nu simți aceeași, de ce tu nu simți aceeași.
Eu sunt o umbră, am nevoie de lumina ta
Mă prăbușesc, sper să-mi întinzi mâna
Mirosul tău s-a îmbibat în pielea mea
Dar tu nu simți aceeași.
Doar noi
Doar noi amândoi
În șoapte și săruturi moi
Doar noi amândoi
Doar noi
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație intensă și distructivă, în care naratorul este dependent de o persoană care îl rănește. Este o luptă între rațiune și dorință, o atracție fatală asemănătoare cu cea dintre Titanic și iceberg.