În asfințit când soarele și marea
Se-mbrățișează cu pământul depărtat
Pe un vapor ce-și taie lin cărarea
Se-aprinde dorul unui om însingurat.
Ref: Floare albă din Pireu
Floare albă, floare albă
Farmec stins în ceasul greu
Floare albă din Pireu
Printre valuri ce se sparg
Când furtuna urlă-ntruna
Te zăresc pierdută-n larg
Floare albă la catarg.
Ai înflorit în ziua nunții mele
Când de-abia sosit în port porneam din nou
Când s-au urnit pe chei ancore grele
M-ai însoțit cum te-nsoțește un ecou
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul și singurătatea unui om pe mare, amintindu-și de o nuntă pierdută și de o iubire trecută, simbolizată de 'floarea albă din Pireu'. Sentimentul dominant este unul de melancolie și regret.