La picioare îţi pun
Printre cioburi şi fum
Drum bun scris în scrum
Tot ce-ţi mai las acum
Sunt doar urme de parfum.
Tu ai vrut tot şi-acum am ajuns aici
Vorbele tale îmi sună în cap şi iar te contrazici
Şi am pierdut tot, tot ce-am construit
Ochii tăi negri, buzele roşii, ce uşor mă mint.
Sărutul tău e sec
Ca un vin învechit, gustul încă îl simt
Un ultim glonţ în piept
Ce tocmai şi-a ratat ţinta.
La picioare îţi pun
Printre cioburi şi fum
Drum bun scris în scrum
Tot ce-ţi mai las acum
Sunt doar urme de parfum.
Îmi spun că pot să încetez să te iubesc
Dar inima cere, şi în tăcere, tot la tine mă gândesc
Îmi spun că pot să plec, dar iar mă amăgesc
Sunt prizonier, în lanţul iubirii deşi mă-mpotrivesc.
Eu spun nu, nu, nu
Nu ştiu cum
Nu pot renunţa acum
Spune-mi tu, tu, tu
Cum să-mi văd de drum
Din ce-am avut a rămas doar scrum
Am făcut tot ce se putea
Dar nu am loc în viaţa ta
Şi poate că-i mai bine aşa
Urme de parfum transformate în fum.
La picioare îţi pun
Printre cioburi şi fum
Drum bun scris în scrum
Tot ce-ţi mai las acum
Sunt doar urme de parfum
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea unei despărțiri și regretul față de o relație în care s-a investit mult. Persoana se simte prizonieră a amintirilor și a sentimentelor, incapabilă să renunțe la trecut, deși recunoaște că nu mai are loc în viața celuilalt.