Vin obosită
Dintr-o cale lungă.
Am colindat ținuturi
Minunate,
Am străbătut pustiuri
Efemere,
M-am prosternat
Prin temple dărâmate.
Și m-am întors.
Cărarea fu prea lungă
Și prea mulți ani
Din urmă mi-a răpit.
Acum, aș vrea din nou
Avântul vieții
Și nu-l mai am.
O! cum am obosit!
Sensul versurilor
Piesa descrie călătoria obositoare a unei persoane prin viață, marcată de experiențe diverse și sacrificii. La întoarcere, personajul constată că anii au trecut și avântul tinereții s-a pierdut, lăsând în urmă un sentiment de oboseală și regret.