Dacă e Dumnezeu, să nu-l ierte:
Neam cu bătăi dese,
Cu inimă blândă, țigănească,
Să-l bată, bată, bată.
Dacă e Dumnezeu, să n-aducă mila:
Ca ungur am văzut lumina.
Hulubul sfânt să nu aducă speranță,
Să ne bată, biciuiască.
Dacă e Dumnezeu, de jos în sus spre cer,
Să ne smucească etern.
Să n-avem de un minut pace,
C-atunci e jale, e jale.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de disperare și blestem, invocând o divinitate implacabilă. Vorbitorul pare să sufere din cauza unei identități etnice sau naționale, implorând încetarea suferinței, dar anticipând un viitor sumbru.