Nu te mai am, ai plecat pe drumul tău, eu pe al meu,
Nu ai privit înapoi, nepăsătoare cum ai fost mereu,
M-ai lovit cum nici o alta până acum nu reușise,
Acum sunt gol, a rămas cenușa speranțelor stinse,
Ghinionist de fel, altfel de când m-am născut,
Am plecat rătăcind în căutarea norocului pierdut,
Credeam că și pe tine te-am pierdut la început,
Dar mi-am dat seama că nu pot pierde ceva ce n-am avut,
Cum să trec peste tot când eu adorm și acum oftând,
Iar dacă tu m-ai uitat, de ce mă porți și acum în gând,
Cum să fie totul vis când eu m-am trezit plângând,
Iar dacă tu nu m-ai visat, de ce mă trezesc și acum visând,
Simt și acum sforile tale ce m-au ținut legat până-ncoace,
Mă trezesc din somn țipând, da-mi drumul, știi că nu-mi place,
Te rog lasă-mă-n pace, da-mi drumul, pleacă odată,
Știi că nu am fost legat, iar tu nu ai fost aici niciodată.
Sunt scăpat, nu pot să cad, sunt văzut, nu sunt uitat,
Multe gânduri mă încearcă, dar demult am realizat,
M-ai lovit, n-am renunțat, m-am simțit mai deprimat,
Am vrut să fiu aproape, de la început am tot sperat,
Cu gândul, că va fi bine, m-a durut dar nu ai știut,
Că în visuri te căutam, să te găsesc eu tot am vrut,
Dezamăgit, am vrut să te fac fericită, te-am plăcut,
Au fost doar simple cuvinte pierdute mai demult,
Trag să sper în continuare că depinde totul de ce a fost,
Mă simt prost, îmi aduce aminteee… dar fără rost,
O copilărie, o chemare, o fată, o strigare,
Și un băiat oarecare, țin să sper că totul moare,
Mă simt lovit de simplu fapt că m-ai mințit,
Am căzut, m-am ridicat, în continuare te-am iubit,
Tu ai uitat de simplu fapt că m-ai rănit,
Prin simplu fapt că m-ai jignit,
Prin simplu fapt că n-ai gândit,
Și eu pentru ce te-am iubit?
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și dezamăgirea unei despărțiri. Naratorul reflectă asupra pierderii, minciunilor și rănilor provocate de persoana iubită, dar și asupra speranței persistente și a amintirilor care încă îl bântuie.