Ce simplu mi-ar fi, dacă nu te-aș iubi
Altceva nu-i nimic
Și mereu mă complic
Și ce simplu mi-ar fi,
Dacă nu te-aș iubi.
Dacă m-aș lua după pretexte,
dacă-aș trage unde e ușor,
nici nu trebuia s-aud de tine
și-mi era mai de folos să mor.
M-am băgat de bună voie slugă,
dragostei morale ce ți-o port,
dar pricep că mi-ar fi fost rentabil
să privesc destinul ca pe-un sport.
Nu-i o simplă încăpățânare,
pentru un ambițios pariu,
dar aleg o cale complicată,
tocmai din motivul că sunt viu.
Eu detest relația burgheză,
decorată circumstanțial,
mă-nchin la legile naturii
și salut iubirea, ca scandal.
Mama ei de viață prefăcută,
tatăl ei de soartă la mezat,
te iubesc în felul unui trăznet,
te prefer așa cum s-a-ntâmplat.
Greu îmi e și greu îți e și ție
cu acest fel de a trăi al meu,
totuși, vreau să știi că, din păcate,
dragostea e o dificultate,
fără care-ar fi cu mult mai greu
Sensul versurilor
Piesa explorează complexitatea dragostei și dificultatea de a renunța la ea, chiar și atunci când aduce suferință. Vorbitorul preferă o viață complicată, dar autentică, alături de persoana iubită, decât o existență simplă, dar lipsită de pasiune.