Când ploaia te lovește în față,
Și toată lumea se ia de tine,
Te-aș putea strânge în brațe
Ca să te fac să-mi simți iubirea.
Când apar umbrele serii și stelele
Și nu e nimeni acolo pentru a-ți șterge lacrimile,
Te-aș putea ține în brațe pentru un milion de ani
Ca să te fac să-mi simți iubirea.
Știu că nu te-ai hotărât încă,
Dar nu te-aș răni niciodată.
Am știut încă din clipa în care ne-am cunoscut,
Nu am nicio îndoială unde-ți e locul.
M-aș înfometa, m-aș învineți,
Și m-aș târî pe stradă.
Nu, nu există nimic să nu fac
Pentru ca tu să-mi simți iubirea.
Furtunile vuiesc pe marea involburată
Și pe autostrada regretelor.
Deși vânturile schimbării bat sălbatic și liber,
Încă nu ai cunoscut nimic asemenea mie.
Te-aș putea face fericit, ți-aș îndeplini visurile
Nu există nimic să nu fac.
Aș merge până la capătul pământului pentru tine
Ca să te fac să-mi simți iubirea.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă devotamentul absolut și sacrificiul pe care o persoană este dispusă să le facă pentru a-și demonstra dragostea. Vorbitorul este gata să depășească orice obstacol și să îndure orice suferință pentru a face persoana iubită să simtă profunzimea sentimentelor sale.