ADDA – Lacrimi

La început erai de vis, băiete
La început îmi promiteai stele, comete
Și planeta mea.
La început îți promiteam și eu
Recunosc că nu sunt o perfectă, niciodată nu am fost
Îți dau lumea peste cap, tu mă enervezi demult
Când țipi de pe canapea, iar eu strig din dormitor.
Ne știe tot cartierul, dar așa ne iubim noi, ăsta ne e felul
De parcă ne-ar plăcea să ne rănim așa.
Cu lacrimile-n ochi, cu muzica-n ureche
Îmi amintesc că noi încă suntem două suflete pereche
Lângă o sticlă de vin, goală pe jumătate
Îmi amintesc ce fericiți eram acum o eternitate.
Cu lacrimile-n ochi, cu muzica-n ureche
Îmi amintesc că noi încă suntem două suflete pereche
Lângă o sticlă de vin, goală pe jumătate
Îmi amintesc ce fericiți eram acum o eternitate.
E dulce, amară otrava pe buze
Până și sărutul tău are gust de scuze
Știi că doare cel mai tare, dar o faci de-atâtea ori
Când dormi cu spatele la mine simt încet cum mă omori.
Te iert și faci iarăși
Mă ierți și îmi place
E bine împăcarea
Trupul cântă, gura tace.
Inima sare-n piept, se zbate să scape întreagă
Capul n-are cum să înțeleagă.
Cu lacrimile-n ochi, cu muzica-n ureche
Îmi amintesc că noi încă suntem două suflete pereche
Lângă o sticlă de vin, goală pe jumătate
Îmi amintesc ce fericiți eram acum o eternitate.
Cu lacrimile-n ochi
Și cu inima frântă
Oricât de greu mi-ar fi
Să știi că te iubesc încă.
Cu lacrimile-n ochi, cu muzica-n ureche
Îmi amintesc că noi încă suntem două suflete pereche.
Cu lacrimile-n ochi
Cu lacrimile-n ochi

Sensul versurilor

Piesa descrie o relație tumultoasă, plină de momente frumoase, dar și de durere și dezamăgire. Naratoarea își amintește de începuturile idilice, dar recunoaște că relația s-a deteriorat, ajungând la un punct în care ambele părți se rănesc reciproc. În ciuda durerii, persistă un sentiment de iubire și regret.

Lasă un comentariu