Refren (Ad Litteram):
Dacă blamați hip-hop-ul, mă-ntreb de ce (yey, yey, yey, ye-ye-ye…)
Ne priviți cu dispreț, și mă-ntreb de ce? (yey, yey, yey, ye-ah!)
Doar suntem ca și voi, adepți ai libertății (yey, yey, yey, ye-ye-ye…)
Ad Litteram, Pirats Klan: stâlpii societății! (yey, yey, yey, ye-ah!).
Strofa I (Ad Litteram):
Încântat de cunoștință
De când am luat ființă
Despre hip-hop am aceeași părere
E puterea celor fără de putere
În stat, neavând treabă cu cerința pieții
Arta, fiindu-le un careu, unge roata vieții
Într-adevăr am făcut o omiscare perversă
Producătorilor telefonându-ne numai cu taxă inversă!
Niciodată interesat de ce vor
Ei socotind (?) oameni de judecată
Numai pe cei care sunt de părerea lor…
Ce judecată proastă!
Va murdări întotdeauna prezența voastră
Cararea, oricât îmi va fi de îngustă
N-am să cedez nimănui locul, nici măcar în autobuz, unui om în vârstă
Cunoști secretul filozofiei vieții, dar nu-i așa
Viața-i mult mai grea
Și mai încâlcită chiar decât semnătura mea….
Refren.
Strofa II (Carbon):
O fi diferența de gândire
Când dintr-o privire
Stearsă de ani, existența mea pare
Amenințare… Cu uimire
Mă analizez, nu ca mă dau exemplu
Dar de ce să apar într-o societate ce-o asociez cu un templu
De rugăciuni, ca un pelerin plin de stricăciuni
Ce se-arată smerit
Cu inima deschisă, ce spune bine-ai venit?
Ideea e că falsul, în ochii unora ce nu caută esențe
De adevăr, cu gândul la mar
Ne judecă după aparențe…
Poate am eu prea multe absențe la educația civică
Și par barbar
Ca-ntr-o civilizație neolitică…
E clar!
Conservatorii s-au tocit, la fel și dreapta lor judecată
Mintea noastră ascuțită nu e nelimitată
O văd infectată…
Dar fiindcă-s înapoiați, uită de evoluție
Pentru mine e evident că orice generație înseamnă o nouă revoluție
În gândire, în purtare,
În exprimare liberă
Fără pudoare, fără note bune la purtare!
Și mi se pare că
Gura lor cusută e scârbită de s****z
Pot spune că văd una roz
Când sunt până-n gât în moloz
Iar dacă fumăm liniștiți într-o scară de bloc
Nu-nseamnă că suntem elementele antisociale de care n-aveți loc…
Dați-vă foc!.
Refren.
Strofa III (Jada):
Vreau să pun bazele unei structuri
Iar fiecare dintre voi să fie furnizor de furnituri
Adică un gând, sau o atenție sporită
O reflectare, o cugetare, o rezolvare dorită!
Investim spiritual în societatea noastră
Căci contractul cu voi are semnătura sufletească
Noi promovăm serviciul de deșteptare-n masă
Ceea ce denotă faptul că nouă ne pasă…
Ascultându-ne, eu spun c-ar fi bine
Descoperă Pirații, dar descoperă-te pe tine!.
Refren
Sensul versurilor
Piesa este un manifest pentru libertatea de exprimare și o critică a structurilor sociale conservatoare. Artiștii se poziționează ca stâlpi ai unei societăți alternative, bazată pe gândire liberă și evoluție, în opoziție cu prejudecățile și limitările impuse de normele tradiționale.