I
Au fost prea multe flori puse și gânduri spuse
Au fost prea multe sentimente-ascunse și poate nu se
Mai ajungea să plâng
Au fost prea multe lacrimi
Ce inima îmi frâng
Atunci când îngerii vor prinde și ei viață
Vor ști că tu ai fost a vieții mele prefață
Aș vrea să înțeleg de ce
Timpul se oprește
De ce doar glasul tău este cel ce mă rănește
Atâtea vise spulberate în anii ce-au trecut
Amintiri date uitării către un nou început
Timpul a trecut
În suflet mi-a lăsat o rană
Cuvântul fericire nu mai știu ce mai înseamnă
Un suflet rătăcit printre lacrimi e pustiu
Căci fără tine-n viață
Nu pot să mai fiu viu
Pierdut pe-o stradă pustie și întunecată
Sunt doar un simplu bloc
Care e gata să cadă.
Refren:
Pun amintiri pe foaie
Parcă timpul s-a oprit
Rănile mă dor, când ne-am despărțit
Privirea ta o văd în nopțile pustii
Iar glasul tău mă liniștește
Aștept să revii
Te-am iubit
Tu nu știi cât mă doare
Ai plecat
Universul nostru moare
Te-am iubit
Însă totul este scrum
Nu poți schimba nimic
E prea târziu acum.
II
Când cartea este plină, iar cuprinsul este gol
Când fața îmi zâmbește, însă lacrimile dor
Când viața fără tine este doar un drum spre moarte
Când te simt lângă mine însă tu ești prea departe
Vorbesc și cred în basme și destin
Dar vad paharul gol și atunci când este plin
Privirea ta doar o icoană prețioasă
În cartea vieții mele tu rămâi acea frumoasă
Frumoasa ce la primul zâmbet mă seduce
Plecarea ta în noapte mi-a lăsat în suflet o cruce
Ai fost fructul interzis din care am gustat
Acum fără tine totul e schimbat
Cu toate că poate regretele sunt tarzii
Ele totuși nu există
Aștept să mai revii
Oricâte picături din roua dragostei am vărsat
Ramâi iubita mea după care am visat.
Refren:..
III
Sunt rănit, vreau să-mi dai aripi să mă ridic
Atunci când plâng vreau să mă ajuți să nu mă împiedic
Când sunt la pământ tu să-mi fii la cap mereu
Când sunt izolat tu să fii îngerul meu
Când zilele senine încep a fi numărate
Atunci când o-mbrățișare este ceea ce ne desparte
Aș vrea să pot să-ți spun doar un simplu te iubesc
Aș vrea să poți să mă ierți atunci când greșesc
În fiecare zi îmi plâng greșelile făcute
Emoțiile triste și clipele pierdute
Un suflet înghețat pierdut pe jumătate
Inima mea între două vieți se-mparte
Închis într-un seif al dragostei fără lumină
Și plâng și suspin și totul mă deprimă
O poză-ntr-un sertar, o icoană pentru mine
Au fost multe nopți senine, dar au rămas puține.
Refren: 2X
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul după o despărțire. Naratorul își amintește de momentele frumoase, dar este copleșit de suferința pierderii și de sentimentul de gol interior. El tânjește după persoana iubită și se simte pierdut fără ea.