Arbatel Filotheanu – Nostalgică

Pe-aici trecea cândva un râu
Cu apa rece pân’ la brâu
Pe mal era un lan de grâu
Unde păștea un cal molâu..
Pe-atunci n-aveam un orizont
Doar un briceag cu vârful bont
Cu care îmi tăiam un mont
Când mai primeam câte un ghiont.
Nu știu să fi avut vreun țel
Umblam tehui ca un vițel
Eram cam tolomac nițel
Ca orice simplu băiețel.
Un plop bătrân și găunos
De păsări negre plin, stufos,
Țin minte cârâitul lor țâfnos
Și învățatul plicticos..
Fiind trecutul cam cețos
Și-n multe cazuri urâcios
Am vrut să-l fac mai luminos
Cu un poem melodios.

Sensul versurilor

Piesa evocă amintiri din copilărie, descriind un peisaj rural idilic și sentimentele unui băiat simplu. Autorul încearcă să aducă lumină într-un trecut uneori dificil prin intermediul poeziei.

Lasă un comentariu