Mă lupt să trăiesc adevărul,
Pe calea sfântă tot mai mult, mai mult,
Și tot mai limpede mi-e starea
Cu cât mai mult în ea pătrund,
Cuvântul Sfânt îmi dă credința
Și-mi urcă sufletul în sus.
/:Cu orice pas spre cer mă duce
Tot mai aproape de Isus:/
În drumul meu suspin adesea
Și-n gândul meu mă-ntreb mereu, mereu,
O, Doamne când va fi sfârșitul,
Când am să-l văd pe Dumnezeu,
Sunt săturat de tot ce lumea
Aicea jos mi-a oferit.
/:Vreau mai degrabă sus la Tine
În cerul sfânt să fiu:/
Nu mă lăsa nicicând vreodată
Să murmur înaintea Ta.
Și mă sfințește pe a Ta cale
Să văd împărăția Ta.
Eu simt că focul încercării
Să mă doboare mult ar vrea
/:Dar tu ești Domnul îndurării
Și nu mă lași când lupta-i grea:/
Sensul versurilor
Piesa exprimă lupta credinciosului de a trăi conform adevărului divin și dorința de a se apropia de Dumnezeu. Vorbitorul își exprimă oboseala de lumea pământească și aspiră la viața veșnică în ceruri, căutând ajutor divin în încercările sale.