E toamnă iar în calendar,
E totul ca odinioară.
E toamnă și-n abecedar,
E din nou ca prima oară.
Dis de dimineața mișunând,
Oameni, pe marele ogoare.
Copii cu pas încet pășind,
Spre o mare așteptare.
E septembrie din nou,
S-au început a număra bobocii.
E trist, pustiu și gol,
Ce-a fost acum nu este.
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentul de nostalgie și melancolie odată cu venirea toamnei și începutul școlii. Evocă amintiri din trecut și sentimentul că timpul trece, iar lucrurile se schimbă. Tonul general este unul de melancolie și reflecție asupra trecerii timpului.