Versuri corectate și adnotate
Cum a trecut timpul, toate problemele pe care le-am creatȘi toate acele zile pe care le-am petrecut lângă lacS-au risipit toate? Toate promisiunile făcuteUna câte una, dispar la fel. Prerefren:Dintre toate lucrurile pe care mi le mai amintescVara n-a arătat niciodată așaAnii trec, timpul zboarăDar amintirile rămân. Refren:În mijlocul lui septembrie ne-am fi jucat în … Citește mai mult
Septembrieca o albină de aur cu elitre greleseptembrieca o vulpe furișă peste coline, peste vâlceleseptembrieca un șevalet pe care s-au șters degete vopsite-n cinabruseptembriese sting culorile încet ca într-un candelabru.E toamnăse-ntorc în pământ comorilețiganii își mănâncă viorileîn arbori parcă fremătă cirezipe drumuri e o surpare de monezi.Septembrieca o clinică galbenă în care se așteaptă ploiseptembrieca … Citește mai mult
Vino să vezi! În târzia bogată căldură-nchisîntre ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost,până-n cealaltă zareîncă o dată tărâmul să crească ar vrea. Și-n unghi săgetatpământul își trimitecocorii spre cercul cel mare. Lumina ce largă e!Albastrul ce crud! Unei noi creșteri, văratice-n toamnă,se parec-am fi hărăziți și aleși. Și-o clipă ne e-ngăduitbănuituluiSudsă-i trimitem un … Citește mai mult
E toamnă iar în calendar,E totul ca odinioară.E toamnă și-n abecedar,E din nou ca prima oară.Dis de dimineața mișunând,Oameni, pe marele ogoare.Copii cu pas încet pășind,Spre o mare așteptare.E septembrie din nou,S-au început a număra bobocii.E trist, pustiu și gol,Ce-a fost acum nu este.
În septembrie,când argintul topitpică linpeste noaptea grădinii,Moartea, bătrâna zeflemitoare,vine șoptindu-țica un prieten delicat,ce-și amintește de tine.Sub trandafirii verii,când purpuriul aprinsse îngână cu-amurgulfrunzelor roșii sălbatice,iubirea cu mâini micivenind te atinge,deșteaptă mii de amintiriși delicat îți șopteștetrebări fără răspuns.
Popas la Roma.Precum un fruct căzut spre rădăciniS-a-ntors din drum și-și află-acuma rostul,Tot astfel ne-nțelegem astăzi sortul,Căci noi la Roma nu suntem străini!Septembrie, 1982, Lângă columna lui Traian
Septembrie acesta-i o splendoare,Iar parcul ne încântă-n verde viuSub cerul care-i încă azuriuŞi-nveselit de razele de Soare.E-un timp ce ne-aminteşte luna mai..Îţi aminteşti de noi, atunci, demult,Când totu-n viaţă ne era tumultŞi ne simţeam ca îngerii în Rai?.Aşa e şi acum, iubita mea,Ca şi atunci, iar frunzele-mi şoptescAcelaşi susur fin, copilăresc.Îmi spun că nu e … Citește mai mult
Întinde pasul, toamna. Septembrie s-a dusȘi norii ne-mpresoară. Pe frunze s-au depusMici pete de rugină ce cresc din zi în ziȘi le anunță somnul din timpul ce va fi.E ceață dimineața și plouă spre chindieUmplând o seară-ntreagă cu grea melancolie.Doar visul mai aduce lumină și culoare,Și zâmbete, și larmă, și plaja de la mare.Apare și … Citește mai mult
S-a sfârșit noaptea iar lunase topește lent în senin,apune în canale.E-atât de viu septembrie în țara aceastade câmpie, pajiștile sunt verzica-n văile din sud primăvara.Mi-am lăsat camarazii,mi-am ascuns inima în vechile ziduri,ca să rămân singur să-mi amintesc de tine.Cum ești mai îndepărtată decât luna,acum când suie ziuași pe pietre bate pasul cailor!
În acest început de septembrieCu zilele de culoarea bucuriei,Fiecare fărâmă de soare mă mângâie.Amiază. Pe poarta şcolii ţâşnesc în iureşZburdalnici ieziCopii cu şorţuleţe şi funde,În priviri rouăŞi pe fiecare degetDegetar de cerneală (monorimă albastră).Vârstă de aur,Muguri de aur.În poartă, mame. Inima căuş plin de nădejdiŞi tone nerăbdare.(Unde, unde să comande o pereche ciuboţeleDe şapte poşti? … Citește mai mult