Doidec – Arta În Cap

Arta-n cap, ca Pogany, n-am banii,
n-am fanii, am doar muzica asta încă din anii
2000 și-o hartă luată de la veteranii,
pe care migrez, atunci când rimez sau turez RAM-ii;
calm, mami. M-am băgat în asta, doar cu pasta,
și gândul că nu-s tare de cap, ca o freză rasta,
știi că niciodată nu vine solo năpasta,
am teasta plină cu rime de nu-ți ajunge traista.
Arta-n cap, ca un tablou picat,
drept în ceafa unui vizitator nevinovat,
am ascultat vorbe nebune și de bune le-am luat,
și le-am purtat, cu mine peste tot pe unde-am umblat;
am urcat pe scară, sprijinit ușor de bară,
în sunet de vioară, pian, tobă mare sau chitară,
o spun contemporan, încă sun ca odinioară,
anii vechi și-au pus amprenta la mine în călimară:
sună old school, nu cool, știi că nu am cum,
să fac altceva decât ceea ce auzi acum,
bun sau rău, ăsta-i modu’ la care o spun,
și vreau să o țin în continuare pe același drum;
pe film, să revin, să bag fin, cât încă mai incap,
fără pași făcuți în spate, chiar dacă sunt rac,
pentru tine arta-i altceva, pentru mine e rap,
de-aia nu mulți mă-nțeleg când spun că am arta-n cap.
Încurajez arta cu forța precum în Sparta,
bat strada old school foreva’ anti-avangardă,
pregătit pe beat, gata să topesc piatra,
să opresc mascarada și curvele gen Cleopatra,
ca-i plin de prafuri exact ca-n carieră,
cam care-i șansa de-o carieră, treaba-i mizeră,
rap predat în aceeași manieră fără barieră,
impusă celor ce-l f*t c-o indolentă lejeră;
de-asta socot să scot, cât pot, finețuri,
vechi ca Herodot, plin de grețuri și de verdețuri,
debitez, jonglez, eliberez, donez, fixez,
colorez versuri, creez sensuri, mă ambiționez.
să redau forma perfectă, vreau s-o-auzi,
da’ nu mă lauzi că predau arta ție și celor surzi,
ursuzi, celor scunzi la minte, acum mă scuzi,
ca-s al dracu’ de cuminte, când mă vezi, te-ascunzi.
Mulți susțin că susțin mișcarea, da-s praf,
piloni de plastelină, plini de ei, cică fac Hip-Hop,
de-asta-atac cu rânduri gata să le sară-n cap,
am arta-n cap, am rime bine, de-asta fac ce fac;
calc pe compromisuri, aduc cuvinte din abisuri,
întunecate ale minții, urmărind aceleași visuri,
inund foi, cu material mental, fin ca Santal,
bag pe orice instrumental, nu pentru capital.