Mă pierd cu fiecare zi,
Mă pierd în noapte.
Mă pierd în gând ce ne desparte,
Mă pierd, oi putrezi.
Mă pierd din timp ce am,
Mă pierd de bani.
Mă pierd prieteni și dușmani,
Mă pierd de neam.
Mă pierd de mamă și de tată,
Mă pierd printre copii născuți,
Mă pierd între neprevăzuți.
Mă pierd fără să știu, deodată.
Mă pierd de foști colegi,
Mă pierd de școli,
Mă pierd de atâtea boli.
Mă pierd fără-de-legi.
Mă pierd de bucurii avute,
Mă pierd de șansă,
Mă pierd cu mintea-n transă.
Mă pierd pe neștiute.
Mă pierd că nu mai am valoare,
Mă pierd de bani, de tinerețe.
Mă pierd de viață, să mă-nvețe;
Mă pierd de la frumos, splendoare.
Mă pierd însingurat,
Mă pierd de mine,
Mă pierd de tot ce intervine.
Mă pierd neexplicat.
Mă pierd în fiecare clipă,
Mă pierd într-o uzură.
Mă pierd, mă pierd spre căzătură;
Mă pierd spre criptă.
Câștigul l-am printr-o pasență
Printre atâți nevruți de-a naște;
Sunt norocosul viu de Paște.
Sunt un câștig prin excelență!
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de pierdere și deznădejde. Naratorul se simte pierdut în diverse aspecte ale vieții, de la relații și amintiri, până la propria identitate, dar găsește o urmă de speranță în supraviețuire.