Trece pe ulița, în praf scăldată,
Mereu cu capu-n jos, absent,
Împovărat de greu.. Nu știu de-i fată
Și nici cum sănătatea-i.. Nu e, evident?!
Frizează timp, putere,
În plină iarnă-i gol
Și-așteaptă de se cere,
Fără să ceară.. un pol.
Stă veșnic în picioare
Și-aleargă fără scrâșnet,
Rabdă tot, cu sudoare,
E ager, tot un zvâcnet.
Oare cine-l așteaptă
Târziu în nopți de trudă
Și-n zori cine-l deșteaptă..
Cine de drag îi îndrugă?..
Nici azi nu e-un răspuns,
E prea târziu oricum..
Căluțul a fost răpus
De-un stop, în piept.. pe drum!..
02. 08. 2011
Sensul versurilor
Piesa descrie viața grea a unui căluț muncitor, care trage din greu și suferă în tăcere. Finalul tragic subliniază brutalitatea vieții și lipsa de recunoștință.