Nu provoca furtună,
bazându-te pe stele
și ce e scris în ele,
căci soarta se răzbună!
Ferește-te de valuri
stunci când marea fierbe!
Știi, unele proverbe
sunt clare, sunt cristaluri.
Căci, vânturi dacă semeni,
așteaptă-te să-apară
furtuna ce-o să doară,
făcând din inimi cremeni.
Daniel Vișan-Dimitriu
(Din vol.”Călător prin gânduri”)
Sensul versurilor
Poemul avertizează asupra consecințelor acțiunilor noastre, subliniind că faptele negative vor atrage inevitabil rezultate dureroase. Metafora vântului semănat care se transformă în furtună ilustrează ideea că soarta se răzbună, iar inimile pot deveni insensibile (cremeni) în urma experiențelor negative.