Te strig, te chem și rog, în lacrimi, vântul,
să-mi fie, pentru tine, mesager,
să-ți amintească tot ce jurământul
a însemnat: iubire pân’ la cer.
Tu ai trecut de el? Ești printre stele?
Cum poate-atunci o lacrimă în vânt
să îți arate patimile mele
sau să te-ntoarcă, iarăși, pe Pământ?.
Întoarce-te și-nseninează cerul,
alungă norii, limpezește ape,
renunță la lumina și misterul
din stelele ce vin să te adape!.
Revino la-nceputuri! Din ruine,
alungă amintirile ce dor,
plutește pe același val, cu mine,
și-mi iartă orice vină! Te implor!.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și regretul față de o iubire pierdută. Persoana imploră persoana iubită să se întoarcă, amintindu-i de jurămintele făcute și de intensitatea sentimentelor împărtășite.