Vreau doar să știe
Că viața nu e cum îmi place mie
Povestea noastră singură se scrie
Și mâine nu știm ce o să fie.
Aveam prieteni în comun dar nu ne știam
Și ne-am cunoscut. Tu în public eu cântam
Știi cum s-a întâmplat. Așa de-odată
Într-o seară petrecută laolaltă
Și nu am făcut nimic deosebit
Dar ce a fost deosebit, felul în care m-am simțit
Și mai deosebit, cum a continuat
Asemănarea care între noi s-a creat
Sigur nimeni într-un timp atât de scurt
Pentru tine așa ceva n-a mai făcut
Vorbe, fapte, intuiții, conexiuni și impresia că înainte am avea ani buni
Dar se pare că undeva pe parcurs
Nisipul din clepsidra noastră s-a scurs
Ce-a fost cum a fost tot nu a mers
Acum nu pot decât să tac și să…
Vreau doar să știe
Că viața nu e cum îmi place mie
Povestea noastră singură se scrie
Și mâine nu știm ce o să fie.
Aș vrea să pot să zic că te înțeleg
Dar îmi e greu iar asta nu pot să neg
Ți-am arătat răbdare, afecțiune și faptul că nu-mi pasă de lume
Iar dacă toate astea nu sunt de ajuns
Nu-mi rămâne decât să țin fruntea sus
Nu o să mint nu o să zic că nu-mi pasă
Nu o să zic că deja nu mă mai afectează
Însă o să-mi treacă
Și cu siguranță asta a fost încă o lecție de viață
Și nu… sentimente îți urez tot binele la care pot să mă gândesc
Mergem înainte cu bune și cu rele
Cu zâmbete, dezamăgiri și cu toate cele
Eu rămân pe poziții am viitorul în față
Și o lume ce așteaptă să ies la suprafață.
Vreau doar să știe
Că viața nu e cum îmi place mie
Povestea noastră singură se scrie
Și mâine nu știm ce o să fie
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație care s-a destrămat, lăsând în urmă sentimente de regret și reflecție. Naratorul acceptă situația și își dorește să meargă mai departe, considerând experiența o lecție de viață.