M-am văzut mereu puternic,
Și nu cred că ăsta e momentul în care să mă împiedic,
Adresa mea de mine pur și simplu nu există,
Noaptea mă prinde gol, gândul din mine insistă,
Urlă rău la lună când mă judecă-n lipsă,
N-am chef de vreo dumă, sunt multe de tăiat din listă,
E grav cu capu-n nori, dar uite cum mă așez pe pistă,
Sunt pregătit să zbor peste orice, sufletul meu riscă,
Nu m-am ales cu multe,
Mereu un du-te vino, dar parcă mai des e du-te,
Oricum sunt alte lupte, de salutări în lupte,
Că dacă aveam doar una era simplu să mă uite,
N-a fost nici cum ușor,
Am stat în prima linie, n-am căutat să mă strecor,
Ai așteptat până să plec să mă umpli de efort,
Eu te așteptam să vii, prezența ta îmi dădea fiori,
Îmi dau seama cât am greșit,
M-am îndepărtat de scump, m-am apropiat orbit,
Fără să citesc pe față am sărit fix la cuprins,
Nu te-am cunoscut nici când, nu înțeleg de ce m-a prins,
Las’ să mai treacă o noapte,
E greu să ascund din lacrimi când știu ce ne desparte,
Mi-e greu să scot din inimă pe cineva special,
Când mă prinde ce-am permis să mi se întâmple asta iar,
Încredere în mine să nu mai greșesc cu toți,
Mi-au furat ai mei din zâmbete, nu-i mai cunosc pe hoți,
M-am complicat ca niciodată, e dificil să treacă,
Doar timpul poa’ să vindece, chiar dacă n-o să-mi placă,
Am întipărit în minte inclusiv tot ce-ți plăcea,
Că-n ochii mei tu străluceai mai mult decât o stea,
Dar poate mi-am permis prea mult să cred că ești a mea,
Tot binele din lume sper să-ți găsești liniștea.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și durerea după o despărțire, analizând greșelile făcute și căutând vindecare. Vorbitorul își amintește cu drag de persoana pierdută, dar acceptă finalul relației și speră ca aceasta să-și găsească liniștea.