Vulturul.
Chiar ieri am văzut un vultur murind:
Cădea spre abisuri de nedesluşit
Si aripa lui abia fâlfâind
Nici când nu credeam c-a zburat spre zenit.
Era în amurg şi cerul plângea
Cu stropi de argint pe leşul zdrobit
Un vultur e mort şi-n inima mea
Nu pot să-l iubesc deşi l-am iubit.
Nu plânge iubito, tu n-ai nici o vină
Eu sunt cel ce pleacă cu ochi trişti şi goi
În faţa mea parcă ar sta o străină
Deşi n-am uitat tot ce-a fost între noi.
Acum poţi să pleci oriunde vei vrea
Să uiţi. să mă-ngropi în noaptea adâncă
Te rog să mă ierţi că nu pot uita
Destinul ce-ţi lasă în cale o stâncă.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de pierdere și regret, folosind imaginea unui vultur muribund ca metaforă pentru o relație destrămată. Naratorul se simte vinovat și incapabil să uite trecutul, lăsând un viitor incert pentru persoana iubită.