Un vânt de vară și o fereastră deschisă,
o perdea se flutură și pot vedea
cum narcisele se mișcă la răsărit,
iar eu compun o melodie.
Vreau să-ți cânt un cântec, draga mea,
când petalele cad din cireș.
Mă odihnesc aici pe un câmp, dimineața
cu toate păsările și albinuțele.
Un vânt de vară și o fereastră deschisă,
o perdea se flutură și pot vedea
cum narcisele se mișcă la răsărit,
iar eu compun o melodie.
Ai pășit atât de fericită printre flori,
o fi real sau e fantezie.
Vremurile s-au schimbat și acum te amintesc
cu toată dragostea în armonia mea.
Vreau să-ți aduc un cântec, draga mea,
un cântec de bucurie și eternitate,
dar vorbele sunt goale și tonurile au tăcut
și a rămas doar un mister.
Ai pășit atât de fericită printre flori,
o fi real sau e fantezie.
Vremurile s-au schimbat și acum te amintesc
cu toată dragostea în armonia mea.
Sensul versurilor
Piesa evocă amintiri nostalgice ale unei persoane dragi, într-un cadru natural idilic. Cântărețul își amintește cu dragoste de momentele petrecute împreună, dar simte și regretul că acele vremuri au trecut, lăsând în urmă un mister.