Crt – Aproape

Încă țin minte când îmi spuneai că ții la mine
Că n-o să pleci vreodată și că nu o să se termine
Rațiunea subjugată de suflet m-a adus
În punctul în care am zis că mi-a ajuns
Acum soarele a apus deodată-năuntrul meu
O seară ploioasă fără umbrelă mă așteaptă și eu
De-aș da timpul înapoi aș face-o la fel
Aceleași greșeli le-aș repeta-n paralel
Am avut încredere și am văzut un viitor
Ție nu ți-a păsat la fel de mult în interior
Cum pretindeai în fața altora că o faci la exterior
Dar orice moment doare mai tare decât cel anterior
M-am săturat de amăgire, regrete și promisiuni goale
Data viitoare să am mai mult noroc oare?
Friguros ca o dimineață de toamnă târzie
Mai rece decât strofele de pe hârtie
Toate primăverile din lume erau în sufletul nostru
Eram o singură persoană arhiprezentă-n astru
Cerul fiind un albastru ca al mării, te simți sihastru
Înțeles doar de ea, de restul judecat aspru
Totul s-a destrămat după o înșiruire ce părea
O simplă altă ceartă dar tot s-au adunat
Sufletul rămas integru, cutia toracică s-a îngreunat
Și am plecat, rămâi cu bine, sper doar la liniște
Fără gânduri ce să-mi inunde starea de tihnă
Liniște deplină, ca marea după o furtună aprigă
Poate că e mai bine așa, oricum nu pot da timpul înapoi
Și dacă-ș putea, tot la fel aș face-o, eram amândoi
Un decor ce acum îmi pare pustiu
Aștept s-aud vocea ta-n surdină și știu
Că totul e doar în capul meu
Acum ne vedem amândoi de viață și eu
Trăiesc în liniște, gălăgie doar în sufletul meu
Și chiar e greu, dar așa este mereu
Că-i a ta doar pentru moment
După rămâi tot tu cu tine însuți și cu-n eventual regret
E vorba de ce a fost între primul bună și ultimul pa
Și-s chiar curios câte dintre ele vor conta
O lume de necunoscuți cărei te-ai alăturat
Închiderea în mine a fost singura ce m-a alinat
Din moment ce mă trezesc cu gândul de a te uita
Realizez că sunt singurul încă prezent în viața mea