Strofa 1:
M-am născut dincolo de Prut
Unde dorul nu-i trecut
Mama-mi spune că-n povești
România e cu toți românii, cum ești.
Strofa 2:
La școală-nvăț limba ta
Dar harta ne desparte, așa
Eu te visez în fiecare zi
Cu munți, cu steag, cu poezii.
Refren:
Românie, mamă mare
Te port în suflet ca pe-o floare
Deși nu sunt în brațul tău
Te simt aproape, Dumnezeu.
Strofa 3:
Pe Prut se joacă vântul greu
Dar eu îți scriu din gândul meu
Când voi fi mare, voi veni
Să fiu acasă, să pot iubi.
Refren (repetat):
Românie, mamă mare
Te port în suflet ca pe-o floare
Deși nu sunt în brațul tău
Te simt aproape, Dumnezeu.
Final:
Și dacă nu ne vom uni curând
Să știi că eu te port în gând
Că-n Basarabia, un copil
Te strigă-n vis, cu dor subtil.
Sensul versurilor
O scrisoare imaginară către România, din perspectiva unui copil din Basarabia. Exprimă dorul de țară, sentimentul de apartenență și speranța unei viitoare reîntregiri.