Eu mă-nchin la Tata, nu dau doi bani pe Papa,
Poți să cânți la harpă cu aceleași mâini ce-au dat la sapă.
De ce dăm bani pe apă, de parcă a fost inventată,
Pentru combinațiile lor să ne-o dea poluată.
Gratis populației din ce primim de la natură,
Că-i pământul tuturor, nu al m****i, f***-n gură!
Și legile să ne ajute, nu să ne îngrădească,
Că-s făcute să ne prostească, să se îmbogățească sute,
Iar câteva milioane iau câteva milioane și mor de foame.
Zi tu, cum te simți patroane?
Te doare-n p***, știu!
Doamne Doamne avea un Fiu
Și alții ca voi au hotărât că nu trebuie să rămână viu.
De-acum când juri pe Biblie să ne slujești interesele,
Gândește-te că o să sfârșești ca ăla mic din iesle.
Ne mor părinții, nevestele, codrii și crestele,
Și corbii din peștere o să vă crape testele!.
Acum deschide ochii, pe Terra e nouă era,
Poluare în atmosferă și toxine în arteră.
Hollywood-ul devine realitate,
Prin atentate regizate de state,
Avem minți controlate,
Crezi că le știi pe toate,
Gândirea nu-ți aparține,
N-ai rușine față de mediu și alții ca tine.
Degeaba cobori în trening alb din limuzine,
Timpul se pișă pe cine n-a trăit cum se cuvine.
Istoria minte, câtorva state să le fie bine,
Dar Românii sunt mai Daci decât oricine,
Cândva cu mintea fulger și pumnii de fier,
Scotea aur aur din munte și aur din caracter.
Acum e criză, de parcă s-au adunat toți norii,
N-au fugit munții și n-au murit feciorii,
N-au secat izvoarele, nu s-au oprit morile.
E criză, pentru că ne-am devorat valorile!
Sensul versurilor
Piesa critică starea actuală a societății, corupția și problemele de mediu. Se face apel la valorile strămoșești și la necesitatea de a ne schimba mentalitatea.