Foaie verde de alun
M-am pornit seara la drum
Am luat butelca cu rachiu’
Să cinstesc cu-n vizitiu.
Foaie verde de alun
M-am pornit seara la drum
Am luat butelca cu rachiu’
Ș-am plecat cu-n vizitiu.
Încotro, omule?
Îți trec zilele
Nu pleci cu averile.
Unde te grăbești?
Doar o viață trăiești
Lași în urmă ce iubești.
Foaie verde flori de măr
Niște ani vreau să cumpăr
Da’ negustoru’ mi-o spus
Că ce-o fost de mult s-o dus.
Foaie verde flori de măr
Niște ani vreau să cumpăr
Da’ negustoru’ mi-o spus
Că ce-o fost de mult s-o dus.
Încotro, omule?
Îți trec zilele
Nu pleci cu averile.
Unde te grăbești?
Doar o viață trăiești
Lași în urmă ce iubești.
În viață sădești un pom
Faci casă și-un pui de om
Și cât ai dori de mult
Cu atât rămâi pe pământ.
În viață sădești un pom
Faci casă și-un pui de om
Și cât ai dori de mult
Cu atât rămâi pe pământ.
Erai bogat de mult
Chiar de la-nceput
Omule, tu n-ai știut
Tot ce ai sădit
Și ai zămislit
Te-a făcut și fericit.
Încotro, omule?
Îți trec zilele
Nu pleci cu averile.
Unde te grăbești?
Doar o viață trăiești
Lași în urmă ce iubești
Sensul versurilor
Piesa meditează asupra trecerii timpului și a efemerității vieții. Îndeamnă la reflecție asupra valorilor adevărate și a ceea ce contează cu adevărat în viață, sugerând că bogăția reală nu constă în averi materiale, ci în experiențele și relațiile pe care le construim.
